Gazeta Rom=neasc - Stranieri in Italia

Gazeta Rom=neasc - Stranieri in Italia

Include publicitatea ta
în ziarele multiculturale
europene
˘ astazi
˘
Telefoneaza
+39.06.8741.0333
Gazeta
Rom=neasc\
NOUA
etno
communication
Per sapere
TUTTO
sui tuoi diritti
166.105.612
www.stranieriinitalia.it
Dal lunedì al venerdì dalle 10.00 alle 19.00
Costo della chiamata € 1,57 al minuto iva inclusa
Nr. 28, An V „ 13 - 19 iulie 2007 „ [email protected] „ s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia „ pre] 1,20 €
Contractul de munc\ sezonier
pag. 18
Mafia
mor]ilor
Sub p\m=nt srl
Sorin Cehan
Procedeul e omologat de
ani de zile. ~n cazul producerii
unui accident mortal, fie el de
munc\ sau de circula]ie,
familia victimei este luat\ cu
asalt de "binevoitori", avoca]i
sau reprezentan]i ai lor, care
speculeaz\ situa]ia.
Pre]urile agen]iilor de
pompe funebre sunt foarte
mari [i deobicei nimeni nu are
banii str=n[i pentru o
asemenea nenorocire. De[i ar
trebui s\ coste maxim 2.000
euro, pre]urile vehiculate sunt
de 5 - 6.000 de euro pentru
transportul unui sicriu `n
Rom=nia. Apar "binevoitorii",
cu banii `n m=n\, de ajuns
pentru transport [i chair
pentru `nmorm=ntarea din
Rom=nia. Familia victimei
este pus\ `n schimb s\
semneze c=teva "h=rtii", de
fapt procuri speciale, care
`mputernicesc avoca]ii
respectivi s\ se ocupe de
proces [i s\ `ncaseze `n
numele familiei victimei toate
desp\gubirile.
(continu\ la pag. 20)
Accidentele
mortale, min\
de aur pentru
avoca]i f\r\
scrupule pag. 2-3
Accidentul de circula]ie din
1 iulie de la Roma, `n care au
murit 6 rom=ni, a fost prilej de
bucurie pentru re]elele care se
ocup\ de recuperarea desp\gubirilor la care au dreptul
familiile. De multe ori, banii nu
mai ajung unde trebuie.
Andi R\diu,
autorul unui
site pentru
rom=ni:
“Regret c\
am venit `n
Italia” pag. 13
Primarul
Veltroni a
`nceput s\
trimit\ pag. 7
cer[etori
`napoi `n
Rom=nia
ARI cere desfiin]area DRRP
B\sescu: “Nu sunt
bani de pensii”
pag. 27
Pre[edintele sus]ine
c\ "p\c\leala electoral\" de m\rire a pensiilor
nu are suport financiar.
pag. 22
Rom=nia, hoa]a
Europei
pag. 29
}ara noastr\ este pe
primul loc `n Europa la
capitolul deturnare de
fonduri europene.
Telenovela lui
Chivu continu\
pag. 42
C\pitanul Na]ionalei
a ratat transferul la Real
Madrid din cauza l\comiei impersarilor.
Redac]ia: Via V. Maroso 50, 00142, Roma, Tel. 0039 06 87410506, Fax 0039 06 87410528 Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA
PENTRU O VIAğĂ
Află totul despre
drepturile tale
LINIûTITą
166.105.612
ÎN ITALIA
de luni pânĄ vineri,
de la 10.00 la 19.00
costul convorbirii 1,57 € pe minut iva inclusĄ
Gazeta Rom=neasc\
2 SPECIAL
13 - 19 iulie
Arthur A[a, fiul uneia din victimele accidentului de la Roma:
"Am fost luat cu asalt de avoca]i"
~n accidentul de pe 1 iulie de pe autostrada A1, petrecut `n apropiere de Roma,
au murit 6 persoane, `ntre care [i Renate A[a, 49 ani, din Mangalia. Fiul ei,
Arthur A[a, aflat la Bucure[ti, a fost sunat continuu de tot felul de persoane care
voiau s\-l conving\ s\ semneze o procur\. P=n\ la urm\, familia A[a a apelat tot
la o firm\, din Roma, recomandat\ de consulatul Rom=niei, care a avansat plata
repatrierii. Iat\ povestea lui Arthur A[a.
5.000 euro
«Mama venea de la munc\. Era de
vreo doi ani `n Italia, [i acum reu[ise s\[i ia reziden]a. Lucra la un cabinet medical, avea grij\ de bolnavi. Corpul
mamei a fost dus la morga spitalului
Gemelli. Trebuie identificat\, a[a c\ iam trimis o procur\ prin fax, unui v\r
de-al meu, s\ fac\ identificarea. Am
avut mari probleme cu acea procur\,
pentru c\ to]i cu care vorbeam spuneau:
"Dac\ ai f\cut deja procur\, n-avem ce
s\ mai facem".
M-am dus apoi la consulatul italian
de la Bucure[ti. Nu [tima ce s\ fac, ce
se face `n astfel de cazuri, [i am vorbit
cu un consul italian, care mi-a spus c\
m\ poate ajuta `ntr-un singur fel: mi-a
dat un nr. de telefon de la o agen]ie de
pompe funebre rom=no-italian\ din
Rom=nia. La pompe funebre mi-au spus
c\ m\ cost\ 5.000 de euro. Le-am spus
c\ nu am bani, [i atunci doamna de la
agen]ie mi-a spus c\ [tie ea un avocat
care ajut\ persoane aflate `n astfel de
cazuri.»
Procuri suspecte
«M-a sunat imediat o persoan\, un
avocat din Roman, s-a recomandat, [i a
insistat foarte mult s\ colaborez cu
avoca]ii italieni pe care-i [tia el. A insistat at=t de mult `nc=t mi-a devenit suspect. Mi-a spus c\ pl\tesc ei repatrierea
corpului mamei, eu trebuie doar s\ semnez o procur\ prin care s\ m\ reprezinte
cu drepturi depline. Am cerut s\-mi
trimit\ procura, s-o v\d, dar n-a vrut.
Apoi mi-a propus s\ ne `nt=lnim `n
Bucure[ti, pe la periferie, `n ni[te locuri
dubioase, [i n-am fost de acord. Ne-am
`nt=lnit apoi la biroul unei avocate prietene, dar n-am putut semna ce-mi
cereau ei, era o procur\ incomplet\ [i
`ntortocheat\. Am refuzat. Am aflat
apoi c\ e o `ntreag\ mafie `n jurul acestor cazuri. Ei spun c\ te ajut\, dar te
lovesc unde doare mai tare, pentru c\
dac\ nu ai bani, nu po]i s\ aduci corpul
`n ]ar\.
(continu\ la pag. 20)
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
SPECIAL 3
Ave]i grij\ ce semna]i!
Consulul Rom=nia,
Edmond Neagoe, ne-a
explicat c\ solu]ia cea
mai bun\ de evitare a
acestor capcane este
ca oamenii s\ fie foarte aten]i la ce semneaz\, eventual s\
solicite ajutorul unor
persoane competente
de `ncredere. Consulatul are mai multe
birouri de avoca]i cu
care colaboreaz\ [i pe
care le poate recomanda, garant=nd
pentru seriozitatea lor.
Consulul General al
Rom=niei la Roma, Edmond
Neagoe, ne-a explicat c\
banii de repatriere vor fi
pl\ti]i de compania la care
era asigurat\ ma[ina, dar c\
p=n\ c=nd vor ajunge ace[ti
bani, familiile trebuie s\
pl\teasc\. "Patru dintre
familii au semnat deja
procuri cu un birou de consultan]i despre care consulatul nu are informa]ii. Am fost
suna]i [i de la Prefectura
Bac\u [i n-am putut s\ le
d\m detalii despre ei". Este
vorba despre firma de avocatur\ "Trotto-Romani",
potrivit purt\torului de
cuv=nt al Prefecturii Bac\u,
Carmen Cioltan. "Cheltuielile de înmorm=ntare vor fi
suportate din fondul de asigur\ri italian, special realizat
pentru ajutorarea str\inilor
care î[i pierd via]a în accidente de circula]ie", scrie
Evenimentul de Bac\u.
Consulatul a avut `n trecut
probleme cu firme de avoca]i
care profitau de accidentele
mortale ale rom=nilor. O
anchet\ `n acest sens este `n
curs, pentru a se afla c=]i
rom=ni au fost p\c\li]i de
avoca]i f\r\ scrupule.
Greu de `ncasat!
Avocatul Giancarlo
Germani spune `ns\ c\ e greu
de presupus c\ cineva va
pl\ti: "E greu de presupus c\
Confuzie de
identitate
se va descoperi culpa unui
ter], pentru ca Fondul victimelor str\zii s\ pl\teasc\".
Ce se petrece `n astfel de
cazuri?
Avoca]ii care au ob]inut
procuri dau un anun] `n Porta
Portese [i cer martorilor care
[tiu ceva despre incident s\
depun\ m\rturie. Dup\ 15
zile apare vreun ]\ran sau
vreun cioban care p\[tea oile
[i spune c\ a v\zut c\ microbuzul a fost atins de o alt\
ma[in\.
"Dar este greu de dovedit
a[a ceva. mai ales c\ s-a
schimbat legea. Desp\gubirile se ob]in, `ncep=nd din
martie, doar pe cale judiciar\.
Pentru o persoan\ decedat\,
se poate ajunge [i la 200.000
euro. {tiu [i eu c\ exist\
avoca]i care profit\ de clien]i
[i c=nd se ob]in desp\gubir-
Dup\ acidentul de pe 1
iulie (foto), victimele [i
r\ni]ii au fost identifica]i
pe baza pa[aportului. Erau
9 oameni, 9 pa[apoarte.
Problema e c\ unul dintre
deceda]i avea asupra lui
pa[aportul altuia, ceea ce
a `ngreunat procedurile
legale.
Gheorghe Be[liu, 22
ani, din satul Buda, comuna Bl\ge[ti, avea asupra
lui pa[aportul lui Dediu
Razvan, din jude]ul
Boto[ani.
Cei trei r\ni]i merg spre
bine, spune consulul
Neagoe. "Gabriela
Zancanu are o fractur\ de
bazin, dar este `n afara
oric\rui pericol, Sobaru
J\nic\ [i-a revenit, iar
so]ia sa, Sobaru Maricica,
este `nc\ `n com\, dar
medicii spun c\ merge
spre bine."
ile, o mic\ parte mai ajunge
la familii.
Oamenii trebuie s\ fie
aten]i la ce fel de procuri
semneaz\. Eu `i sf\tuiesc pe
cei care sunt `n asemenea
situa]ii s\ nu aib\ `ncredere
`n avoca]ii care se propun.
Avocatul trebuie ales de cel
care are nevoie, [i nu invers."
Pir cere constituirea unui fond guvernamental
Partidul Identitatea Rom=neasc\
cere Guvernului Rom=niei alocarea
unui fond destinat victimelor accidentelor stradale [i de munc\. ~ntr-un
comunicat al partidului, semnat de
pre[edintele Pir, Giancarlo Germani, se
prezint\ motiva]iile care stau la baza
acestei solicit\ri.
«~n urma tragicului accident rutier
avut loc duminic\, 01 Iulie 2007, pe
Autostrada A1 din Italia, `n care [i-au
pierdut via]a 6 muncitori rom=ni care se
`ntorceau `n ]ar\ pentru vacan]\, [i lu`nd
`n considerare numeroasele accidente
care au loc pe [antierele din Italia, cu
victime cet\]eni rom=ni, Partidul
Identitatea Rom=neasc\ cere `n mod
oficial Guvernului Rom=niei [i tuturor
organelor competente alocarea unui
fond ad-hoc destinat victimelor accidentelor stradale [i de munc\, pentru a
sus]ine din punct de vedere material [i
logistic r\ni]ii acestor triste evenimente
c=t [i pentru repatrierea corpurilor
ne`nsufle]ite ale victimelor.
~n aceste ore, `n trei spitale din
Roma, supravie]uitorii tragicului accident de duminic\ sunt lipsi]i de cea mai
mic\ asisten]\ moral\ c=t [i material\.
Intrarea Rom=niei `n Uniunea
European\ impune noi strategii din
partea Guvernului Rom=n, chiar [i pentru ap\rarea demnit\]ii propriilor
cona]ionali `n str\in\tate. Consider\m
inutil\ cheltuirea unor imense sume
pentru promovarea imaginii Rom=niei
peste hotare, c=nd sub ochii opiniei
publice italiane e dramatic de evident c\
cet\]eanul rom=n este un cet\]ean abandonat [i f\r\ un minim suport moral sau
material din partea propriului stat.
Partidul Identitatea Rom=neasc\ cere
cu maxima urgen]\ emanarea unui act
normativ prin care care s\ se aloce fonduri suficiente pentru asisten]a propriilor cona]ionali din diaspor\, `n cazurile
de grave tragedii rutiere sau de munc\,
fonduri care vor asigura demnitatea
necesar\ ceta]enilor rom=ni c=t [i
Rom=niei. Aceasta ar constitui o modalitate practic\ prin care s-ar demonstra c\
Statul Rom=n nu `[i uit\ [i nu `[i abandoneaz\ proprii cet\]eni care muncesc
onest `n str\in\tate.»
Giancarlo Germani
Pre[edinte Identitatea Rom=neasc\
Gazeta Rom=neasc\
4 ACTUALITATE
Dup\ incidentele de la
Milano, c=nd circa 200 de
romi rom=ni s-au ciocnit cu
poli]ia `n fa]a taberei din Via
Triboniano, violen]a se extinde. La Genova, `n cartierul Begato, un grup de tineri
din cartier i-au atacat pe romii care se ad\posteau `ntrun imobil abandonat. Sosirea poli]iei a pus cap\t violen]elor. La Genova se vorbe[te acum nu de o alarm\
cu privire la tinerii violen]i
sau cu privire la romi, ci de
"urgen]a rom=nilor" (emergenza romeni).
Gheril\ urban\ contra
romilor la Genova
Comando contra
romilor
"Nici unul `n plus"
"Era nevoie de o gheril\
urban\ cu b=te, r\ngi, pietre [i
televiziuni desf\[urate pe
strad\ pentru a `n]elege c\
urgen]a rom=nilor a dep\[it
nivelul de gard\", scrie "Il
Secolo XIX", cotidian din
Genova. "Urgen]a" a fost pe
ordinea de zi [i cu prioritate
absolut\ `n consiliul comunal
de pe 6 iulie, dup\ ce cu dou\
nop]i `nainte, Begato s-a
transformat `ntr-un c=mp de
b\t\lie. Reziden]ii spun c\
`ntre genovezi [i grupurile de
rom=ni, convie]uirea a devenit
dificil\ [i periculoas\. Nu
numai la Begato.
La Voltri, pe Cerusa [i pe
Leira, dup\ evacu\rile efectuate de carabinieri situa]ia a
redevenit tensionat\. La
Sampierdarena, `n zona
str\zilor Avio, Milteni [i piazza Vittorio Veneto, zone
`mprejmuite [i gr\dini au fost
colonizate de grupuri de romi
[i rom=ni care "url\, fac mizerie, se `mbat\", dup\ cum
spune cotidianul citat.
Probleme [i `n zona San
Benigno, la Sestri, `n
Valbisagno. Oriunde este este
ceva abandonat care st\ s\
cad\, se instaleaz\ coloniile
de romi.
Rom=nii care sunt aici [i
13 - 19 iulie
Nu e prima oar\ c=nd apar tensiuni rasiste
nu pot fi trimi[i `n ]ara lor,
trebuie cu orice pre] s\ fie
"educa]i" pentru a respecta
cur\]enia ora[ului, spune
prim\ria.
"Sunt de ajuns: nu ne
putem permite niciunul `n
plus", spune Francesco
Scidone, consilier pe probleme de siguran]\ la prim\ria
din Genova. "Nu ne ajut\ nici
normele na]ionale [i
europene. Cineva a decis c\
Rom=nia putea intra `n Ue
f\r\ nicio preg\tire, f\r\ nicio
evaluare asupra impactului
violent care ar fi avut loc.
Ast\zi rom=nii sunt cet\]eni ai
comunit\]ii europene [i orice
interven]ie trebuie s\ ]in\
seama de aceste realit\]i de
care nu ne putem desprinde".
Un "comando" compus din
20 de tineri reziden]i `n
cartierul genovez Begato,
`narma]i cu r\ngi [i pietre, a
luat cu asediu, `n seara de 3
iulie, la ora 20, fostul depozit
al Asl de pe via Felice
Maritano unde locuiesc foarte
multe familii de romi rom=ni.
Romii sunt acuza]i de lumea
din cartier c\ sunt autorii a
numeroase furturi de motociclete [i scutere comise recent.
Timp de o or\ s-a consumat o
adev\rat\ gheril\ `ntre cele
dou\ grupuri, p=n\ la sosirea
a patru patrule de poli]ie.
Chiar [i fotograful de la
"Secolo XIX", Davide
Pambianchi, a fost urm\rit,
amenin]at, dobor=t de pe
motociclet\ [i b\tut. Italienii
`mpotriva rom=nilor.
"V\ vom arde de vii"
Claudio, purt\torul de
cuv=nt al comunit\]ii de
romi, a descris conflictul `n
cuvinte pu]ine, dar clare:
"Ei voiau s\ ne bat\ pe noi,
atunci noi i-am b\tut pe ei".
Claudio sus]ine c\ "st\m
aici legal [i cei de la
Prim\rie [tiu acest lucru
foarte bine. Ei ne-au autorizat. Aici l=ng\ este un
depozit unde sunt p\strate
motocicletele sub sechestru.
Ne-au spus: voi pute]i sta
aici [i `n acela[i timp p\zi]i
[i motocicletele", a declarat
Claudio pentru cotidianul
"Secolo XIX".
C\ e pur\ fantezie, sau c\
cineva chiar a propus acel
schimb extravagant, nu se
va [ti niciodat\. Cei de la
Prim\rie devin ironici: "Da,
[i poate au spus [i c\ pl\tesc
chiria...". ~n realitate, din
c=te rezult\, societ\]ile Tono
2 [i Spim (cu participarea
total\ a Prim\riei), respectiv
proprietara cl\dirii [i mandatara pentru opera]iunile
de gestiune, au f\cut de mai
mult timp pl=ngere `mpotriva ocupan]ilor abuzivi. Dar
inutil. Cl\direa este f\r\
curent [i ap\. Acolo locuiesc
50 de persoane, to]i rude
`ntre ei. Romii se jur\ c\
muncesc: "To]i lucr\m. Ca
salahori, muncitori, femeile
ca `ngrijitoare". Locurile de
dormit sunt saltele pe jos,
unde, c=nd oamenii se
ridic\, se a[eaz\ c=inii
comunit\]ii. Dar ce-au avut
italienii cu ei? De ce i-au
atacat? "Vede]i c\ erau ei
delincven]ii. Vroiau s\ fure
motocicletele din magazin,
noi am spus nu: nu se face,
apoi dau vina pe noi. Ei au
r\spuns cu insulte, cu
amenin]\ri. Mai t=rziu, s-au
`ntors 30, cu c\[ti [i b=te.
Dar noi ne-am ap\rat, apoi
ei au fugit [i i-am urm\rit".
Tinerii din Begato s-au
f\cut nev\zu]i. Dar nu
`nainte de a lansa un ultim
avertisment: "V\ vom arde
de vii `n acel bloc".
www.stranieriinitalia.it
Portalul imigra]iei
~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia
Stranieri in Italia
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
Dup\ incidentele de
la Genova, unde un
grup de tineri a atacat
un grup de romi
rom=ni, prim\ria din
Genova a anun]at c\
inten]ioneaz\ s\ semneze un "pact anti]igani" cu Rom=nia,
a[a cum a semnat [i
primarul Veltroni la
Bucure[ti.
Rom=nii care s-au stabilit
abuziv, `n condi]ii de
degradare extrem\, `n diferite
zone ale ora[ului Genova trebuie evacua]i, dar nu pentru
a-i muta temporar `n alt\
parte sau, mai r\u, `n apartamente ale prim\riei.
"Problema trebuie rezolvat\ printr-o prevedere structural\, explic\ Francesco
Scidone, consilier comunal la
Genova, citat de "Il Giornale:
"Din acest motiv, trebuie s\
]inem cont de demnitatea persoanelor care tr\iesc actualmente `n condi]ii inumane,
dar [i de drepturile legitime,
[i deci de demnitatea ce trebuie garantat\ `n mod egal cu
cet\]enii genovezi". ~n fa]a
agrav\rii tensiunilor, care au
degenerat `n lupte de strad\
`n ultimele zile, urgen]a de a
interveni este o obliga]ie,
spune Scidone.
Au fost propuse o serie de
m\suri organice, de pus `n
practic\ "cur=nd, nu peste
[ase luni". Este clar c\, mai
ales, trebuie efectuate
evacu\rile, pe via Maritano,
Sampierdarena, Campasso [i
oriunde va fi necesar. Dar
riscul este c\, a[a cum s-a
`nt=mplat deja de mai multe
ori `n trecut cu romii,
grupurile de familii s\ se
mute pur [i simplu `n alt\
parte. De aceea, consider\
Scidone, "e bun\
`ndep\rtarea, dar apoi? {i niic
nu putem s\ plas\m aceste
persoane `n casele populare".
Interzis rom=nilor
Declarativ, consilierul
Scidone spune c\ trebuie
semnat un pact "cu
Rom=nia". Nu se `n]elege
bine cum un ora[ poate fi
ACTUALITATE 5
"Vrem [i noi pact anti]igani cu Rom=nia"
partener cu o ]ar\. Obiectivul
pactului: trimiterea `n ]ar\ a
rom=nilor care ar urma s\
intre `n ora[ de acum `nainte.
"~mi dau seama c\ problema
este foarte dificil de `nfruntat,
dar solu]iile temporare nu au
valoare".
{i `n eventualitatea interzicerii "noilor sosiri", ar r\m=ne, oricum, de tratat aspectul romilor afla]i deja acolo, care, recunoa[te [i prim\ria, nu pot fi expulza]i.
Din acest motiv, consilierul
se g=nde[te s\ le ofere romilor nu case populare, ci "s-ar
putea verifica oportunitatea
de a g\zdui persoane, `n acord cu autorit\]ile religioase,
`n locuin]e anexate m\n\stirilor sau altor locuri asem\n\toare". Solu]ia, adaug\
Scidone, ar fi s\ se considere,
`n orice caz, nedefinitiv\. ~n
`ncheierea declara]iei f\cut
pentru "Il Giornale", consilierul Scidone spune:
"Rom=nii despre care vorbim, `ns\, nu par maturi pentru moment pentru a beneficia de un asemenea aranjament. Noi nu uit\m niciodat\
c\ sunt fiin]e umane. Putem [i
trebuie s\-i consider\m demni
de respectul absolut. Acela[i
respect pe care `l dator\m
tuturor cet\]enilor genovezi".
Evacuare imediat\
Primarul din genova a fost
abia ales [i nu poate da semnale de sl\biciune. Vineri 6
iulie, Marta Vincenzi s-a `nt=lnit cu reziden]ii din Begato
[i le-a promis c\ imobilul va
fi evacuat imediat. Copiii [i
femeile vor fi g\zdui]i pe
cheltuiala prim\riei, iar pentru ceilal]i "se caut\ ad\posturi temporare `n a[teptarea
repatrierii, opera]iune care ar
trebui s\ urmeze unui acord
cu Rom=nia".
Noutatea, comenteaz\
presa local\, este "acordul"
pe care Prim\ria din Genova
`ncearc\ s\-l semneze cu
Rom=nia. "}ara noastr\ - a
explicat primarul Vincenzi nu a `n]eles ini]ial necesitatea
de a cere UE o directiv\
european\ `n aceast\ materie.
Acum directiva exist\, acum
trebuie s\ g\sim modul de a
gestiona aceste fluxuri de
persoane care sunt cet\]eni
europeni, dar care, din cauza
particularit\]ilor lor, pot crea
probleme de convie]uire [i
conflicte, a[a cum s-a
`nt=mplat la Begato". Ce va
con]ine acordul: "Un plan de
repatriere pentru clandestini
[i un acord care s\ reglementeze fluxurile migratorii
c\tre Genova".
AN invoc\ "toleran]a zero"
"Problema de pe via
Maritano nu o descoperim
acum: sunt luni de c=nd ne
ocup\m de ea, cu for]ele de
ordine [i serviciile sociale".
Giovannni Crivello (Ds),
pre[edinte al Circumscrip]iei
V, cea `n care a avut loc
conflictul de mar]i 3 iulie
`ntre reziden]ii italieni [i
romii rom=ni, admite: "~n
acea zon\ s-a creat un
amestec exploziv. De o
parte, imigran]ii care ocup\
fostul bloc a Asl-ului. Dealta, o categorie minoritar\
de reziden]i cu probleme
sociale, c\reia `i apar]in
probabil participan]ii la misiunea de pedepsire: tensiunea a explodat acum".
~n Municipiu se studiaz\
unica solu]ie considerat\
posibil\: evacuarea. "Sunt
s\pt\m=ni `ntregi de c=nd
am solicitat evacuarea
blocului", explic\ Crivello,
"dar problema e ce facem cu
persoanele care stau acolo?".
~n cl\direa ocupat\ de
romi ar trebui s\ se amenajeze un comisariat de poli]ie.
Andrea Pinto [i Gianlorenzo
Bruni, consilieri de la Ulivo,
`ntr-un comunicat vorbesc
despre "necesitatea de a
evacua abuzivii care s-au
stabilit `n cl\dire",
propun=nd destinarea cl\dirii
comisariatului de poli]ie:
"Este spa]iu [i pentru
mijloacele auto [i este u[or
de ajuns la ea", adaug\
Pinto, "[i cartierul are nevoie
de o supraveghere a for]elor
de ordine".
Dar Gianni Plinio, consilier regional al opozi]iei
(An), e sceptic asupra
inten]iilor administra]iei:
"Am depus nenum\rate
denun]uri la autorit\]ile de
siguran]\ public\, cer=nd
supravegherea [i controlul
zonei. Iau act de nep\sarea
administratorilor comunali
`n fa]a apelurilor reziden]ilor, `n linie cu politica plin\
de bun\tate a guvernului pe
tema imigra]iei". ~ntr-un
comunicat, Plinio invoc\
"toleran]a zero" [i vorbe[te
despre "locuitori exaspera]i",
`mpin[i la violen]\ de
dep\[irea limitei suportabilit\]ii.
Gazeta Rom=neasc\
6 ACTUALITATE
Livorno, ciocniri `ntre
italieni [i rom=ni
Noaptea de 29 iunie a fost una
de foc la Livorno, `n zona dintre
gar\ [i centrul localit\]ii. Totul a
`nceput cu ceea ce ini]ial p\rea o
`nc\ierare violent\ `ntre tinerii
Totul a `nceput de la
b\taia pe care au luat-o
c=]iva tineri livornezi `n
apropierea g\rii, `n jurul orei
23. Tinerii mergeau pe o
strad\ lateral\, la c=]iva
metri de gara central\. La un
moment dat - se pare din
cauza unei dispute anterioare
[i a unor cuvinte jignitoare a `nceput atacul violent din
partea rom=nilor. O motoret\
cu doi b\ie]i de 15 [i 16 ani
la bord a fost lovit\ cu un
sc\unel. Cei doi tineri au
c\zut la p\m=nt. Unul s-a
lovit violent cu fa]a de asfalt,
cel\lalt a suferit o fractur\ la
un picior. Dar aceasta nu i-a
oprit pe agresori (se pare c\
`n total erau 10 rom=ni), care
s-au n\spustit asupra tinerilor afla]i la p\m=nt, lovindu-i cu pumnii [i cu
picioarele. La sosirea
poli]iei, chemat\ s\ calmeze
cearta, agresorii au `ncercat
s\ fug\. Dar poli]i[tii au
livornezi [i mai mul]i rom=ni f\r\
domiciliu stabil. Dar a urmat
asedierea chesturii de c\tre un
grup de tineri, gata s\-[i fac\ dreptate singuri.
reu[it s\ blocheze [apte persoane de origine rom=n\
(patru b\rba]i [i o femei) to]i f\r\ domiciliu stabil [i
reziden]i `n dou\ furgonete
care se plimb\ prin ora[ - [i
s\ le duc\ la chestur\ pentru
a le identifica. Informa]iile
publicate de presa local\
sunt clare: agresorii erau
romi.
Asediu la chestur\
P\rea c\ totul se terminase. ~n schimb, `n timp ce
poli]i[tii cu rom=nii aresta]i
se `ndreptau spre chestur\, `n
plin centru, vestea s-a
r\sp=ndit pe celulare. ~n
c=teva minute `n fa]a chesturii s-a adunat o mul]ime de
tineri, circa 50, care strigau:
"Aproape l-au omor=t pe prietenul nostru". Unii dintre ei
aveau b=te [i curele ghintuite
de piele. Tensiunea a ajuns
la extrem\: `n\untrul ches-
turii erau rom=nii, b\ie]ii de
afar\ [tiau [i au `ncercat s\
p\trund\. Un poli]ist planton,
care s-a dus s\-i opreasc\, a
fost tr=ntit la p\m=nt [i a fost
r\nit la un bra]. Imediat au
fost chemate `nt\riri. Din
apropiata [i foarte controlat\
piazza Attias - unde cu
c=teva luni `n urm\ `n grup
de tineri luase cu asalt o
ma[in\ a carabinierilor - [i
de la sinagog\ au sosit dou\
patrule. Acestora li s-a
ad\ugat o ma[in\ de la
Finan]e. La final, situa]ia a
revenit cu greu la normal.
Rom=nii au fost identifica]i - [i patru dintre ei
denun]a]i (un b\rbat de 47 de
ani [i trei de 20) pentru leziuni grave - [i apoi sco[i
printr-o intrare lateral\, nu
erau elemente pentru a-i
re]ine. Imediat ce au ie[it, sau gr\bit s\ p\r\seasc\
ora[ul.
B=te sechestrate
Dou\ denun]uri [i pentru
tinerii care au asediat chestura. Pentru ei, acuza]ia este de
leziuni [i rezisten]\ la un oficial public. ~n furgonetele
rom=nilor au fost puse sub
sechestru o b=t\ de baseball
de lemn [i un baston cu dou\
cuie ascu]ite `nfipte `n v=rf.
Dar pe acestea nu s-a g\sit
nicio urm\ de s=nge.
13 - 19 iulie
Ferrero, imigran]ii
nu sunt mai infractori dec=t italienii
Pe 4 iulie, noul {ef al
Poli]iei Italiene, Antonio
Manganelli, a prezentat `n
parlament datele privitoare le criminalitatea
legat\ de str\ini. Potrivit
ministrului Solidarit\]ii
Sociale, Paolo Ferrero,
datele ilustrate de [eful
poli]iei Antonio
Manganelli "subliniaz\
din nou cum procentul de
criminalitate printre imigran]ii regulari este `ntru
totul similar celui italian".
"Diferite - subliniaz\ ministrul - sunt datele despre
criminalitate fa]\ de imigra]ia clandestin\,
fenomen pe care legea
Bossi-Fini, `n loc s\-l
st\vileasc\, l-a alimentat,
neg=ndu-le imigran]ilor
posibilitatea unei intr\ri
regulare `n ]ara noastr\".
Investiga]iile continu\ pentru
a stabili ce s-a `nt=mplat cu
adev\rat `n pia]a g\rii [i pentru a despista to]i responsabilii b\t\ii.
~n ceea ce-i prive[te pe
cei doi r\ni]i livornezi,
ace[tia se simt bine, chiar
dac\ unul dintre ei a fost
operat la picior pentru a
reduce fractura, iar cel\lat va
trebui probabil operat zilele
urm\toare la fa]\. Dar atmosfera la Livorno este `ncins\:
"Ceea ce s-a `nt=mplat este
absurd - a afirmat tat\l
t=n\rului r\nit la fa]\ rom=nii erau s\ ucid\ doi
b\ie]i. {i f\r\ motiv. Cerem
mai multe controale.
Oamenilor le este team\ s\
ias\ din cas\. Nu mai
suport\m".
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
De[i acordul semnat
la Bucure[ti de primarul Romei, Walter
Veltroni, privitor la
repatrierea voluntar\
a rom=nilor din Roma, are pu]ine [anse
s\ func]ioneze, Veltroni a anun]at c\ un
rom=n a plecat deja:
"Acordul func]ioneaz\".
Intr\ `n faz\ operativ\
programul de repatriere a
imigran]ilor rom=ni de la
Roma, pus la punct `n timpul
vizitei pe care a f\cut-o primarul Walter Veltroni la
Bucure[ti. Pe 3 iulie a ajuns
`n ]ar\ primul rom=n. {tirea
ne-o d\ chiar Veltroni: "A
revenit ast\zi `n ]ar\, `n
Rom=nia, - anun]\ primarul
`ntr-o not\ - Florin B., infirm
care cer[ea `n zonele
Centrului istoric [i `n special
pe l=ng\ Pantheon. Este
prima persoan\ care beneficiaz\ concret de programul
de reintrare protejat\ pus\ la
punct de Prim\ria Romei `n
urma acordurilor cu
Guvernul rom=n, semnate
s\pt\m=na trecut\ la
Bucure[ti".
Florin, explic\ primarul,
"sufer\ de o grav\ malforma]ie fizic\ congenital\ care
`l oblig\ s\ stea pe patru
membre, [i se mi[c\ cu ajutorul unei sc=nduri cu ro]i. A
fost primit `n urm\ cu c=teva
zile `ntr-o structur\ a
Prim\riei din Roma, pentru a
permite predispunerea planului de intrare [i de asisten]\,
[i a plecat astfel, asistat de
personal de la Sala operativ\
Social\ de la Prim\rie, ast\zi
la 9.30, `n direc]ia
Bucure[ti."
"Interven]ia de reintrare adaug\ Veltroni - a fost
f\cut\ posibil\ [i datorit\
muncii de re]ea efectuat\ de
Ambasada Italiei la
Bucure[ti, `n colaborare cu
Ong-urile locale [i cu municipalitatea local\, cu scopul
de a efectua inserarea social\
a lui Florin la intrarea sa `n
]ar\. Aceast\ reintrare confirm\ eficacitatea protocolului semnat cu Rom=nia [i
posibilitatea de a oferi, persoanelor aflate `n dificult\]i
ACTUALITATE 7
Veltroni: "Primul rom=n
s-a repatriat deja"
grave la Roma, posibiliatea
unei reintr\ri asistate [i protejate, [i mai important\ `n
cazurile, ca acesta, `n care
sunt implicate persoane bolnave [i malformate, care
supravie]uiesc la Roma
cer[ind, duc=nd o via]\ plin\
de lipsuri".
Primarul, în fine, a
adresat mul]umirile sale
"Armei carabinierilor, în persoana colonelului Casarsa,
care a colaborat strâns cu
Consiliul pe Politici Sociale
cu scopul de a predispune
asisten]a [i reintrarea lui
Florin [i întregului personal
de la Sala Operativa Social\,
care a lucrat cu pasiunea [i
dedicarea obi[nuit\".
Il Manifesto: "Un
rom=n `n minus"
Cotidianul comunist "Il
Manifesto" l-a criticat pe
Veltroni pentru politica sa `n
domeniul imigra]iei. Cu sarcasm, Manifesto anun]a c\ a
fost repatriat "un periculos
jefuitor de monede". Iat\
c=teva fragmente din acest
text, intitulat "Florin, un
rom=n `n minus".
«De ieri, Roma e mai
sigur\ [i, pare imposibil,
chiar [i mai bun\ dec=t a
fost. (...) Primarul Veltroni a
anun]at cu obi[nuita sa
Veltroni sus]ine `n continuare c\ acordul va func]iona
bonomie repatrierea lui
Florin B. na]ionalitate
rom=n\, de profesie cer[etor.
Un periculos jefuitor de
monede care, cu scuza
gravei malforma]ii congenitale, se deplasa pe br=nci, la
bordul unui rudimentar
skateboard «euro 0», `ntruna din zonele cele mai
pre]ioase din centrul istoric,
`n jurul Pantheonului. Cu el
a `nceput [i «programul de
repatriere protejat», semnat
la Bucure[ti mar]ea trecut\
de primarul Italiei. O chestie
genial\ de-a sa, care `i
mul]ume[te pe cet\]eni cu o
ofert\ special\ de legalitate [i
Acordul `n[el\tor
Veltroni `ncheie un pact cu poli]ia [i autorit\]ile rom=ne
pentru gestionarea imigra]iei la Roma. Dar colaborarea
ascunde un e[ec, acela al politicilor sociale `n capital\.
V\z=nd aceast\ campanie mediatic\ asupra acordului de
la Bucure[ti pentru repatrierea a 1.000 de rom=ni, sunt tentat s\ m\ g=ndesc c\ acesta ar fi unul dintre multele
obi[nuite artificii retorice utile [i func]ionale pe scena de la
Torino pentru marea investitur\. Vrem s\ eviden]iem c=t de
mult risc\ anun]ul f\cut de Veltroni presei s\ fie un mare
bumerang pentru ora[ul Roma. Circumstan]a sugestiv\,
lansat\ cu mare enfaz\ `n media, a poli]i[tilor care vor sosi
din Rom=nia pentru a lucra cu gardienii no[tri publici [i a
repatrierii a 1.000 de lucr\tori rom=ni risc\ s\ creasc\ `n
opinia public\ o percep]ie eronat\ r\sp=ndit\.
(continu\ la pag. 20)
`n acela[i timp `l scute[te pe
unul ca Florin s\ se chinuie
`n fiecare zi pe pavajul din
Roma. Dac\ apoi `l doare
spatele, cine pl\te[te?
La Bucure[ti `l a[teapt\
bulevarde netede [i poate o
slujb\ la unul din numero[ii
`ntreprinz\tori italieni care,
`n mod absolut gratuit, ridic\
economia ]\rii. Chair dac\
numai ca roab\, [i Florin [iar putea aduce contribu]ia.
Cineva ar putea spune: dar
n-ar fi fost mai bine s\ fie
anihilate re]elele de cer[etorie [i s\ fie elibera]i copiiisclavi care cur\]\ faruri la
semafoare? Prea u[or. Pentru
buna desf\[urare a complexei opera]iuni Florin, Veltroni
a mul]umit `n special «carabinierilor, pentru c\ au
colaborat str=ns cu asesoratul nostru pentru politici
sociale cu scopul asigur\rii
asisten]ei [i repatrierii lui
Florin». De fapt, l-au prins
f\r\ nici o urm\rire. {i au
g\sit un pretext ca s\-l
alunge, cu bun\tate [i mult\
veselie: permisul de [edere
nu mai puteau s\ i-l cear\,
din vina acelor nebuni care
au permis Rom=niei s\ intre
`n Uniunea European\, dar
permisul pentru intrare `n
"zona blu" da, i l-au cerut.
Data viitoare, merge]i s\
cer[i]i la Torino.»
Gazeta Rom=neasc\
8 MUNC|
40 de euro pentru
12 ore de munc\
S\pt\m=nal c\l\toresc
perntru a ajunge `n ora[ele
din Nord, la fabricile alimentare din zona modenez\,
fabricile metalmecanice
emiliane sau lombarde, dar
foarte mul]i merg [i pe
[antierele de construc]ii - cel
mai mult ale Tav - unde se
lucreaz\ `n subantreprize,
unde flutura[ii de salariul
sunt ceva op]ional sau sunt
completa]i pe jum\tate. Via]a
naveti[tilor italieni nu e
u[oar\, mii de persoane care
zilnic se deplaseaz\ din
Calabria, Puglia, din Napoli,
pentru a c=[tiga 40 de euro
`n 12 ore de munc\.
Cea mai mic\ parte
c\l\tore[te cu trenul - pentru
c\ e prea scump, mai ales
fa]\ de salarii - mul]i aleg
ma[ina, autocarele albe ale
caporalilor care vinerea [i
duminica seara (re`ntoarcere
`n sud, dus spre nord)
`ngroa[\ r=ndurile pe
autostrad\. Dar `n realitate
naveti[tii sudici au devenit
deja "costisitori", pentru c\
de c=]iva ani se afl\ pe pia]\
bra]ele at=tor imigran]i pakistanezi, rom=ni, albanezi
- care tr\iesc in loco [i care
nu necesit\ de aceea transport, cazare [i mas\. «V\
ocupa]i de ceva "dep\[it",
am trecut de asta», explic\
Irene Velotti, de la Fillea
Cgil din Coreggio, care a
urmat naveti[tii urc=ndu-se
ea `ns\[i `n trenuri, [i care
ast\zi denun]\, al\turi de
exploatarea sudi[tilor,
cazurile de imigra]i pl\ti]i cu
3-4 euro ora. "Aici este o
jungl\ [i nu i se vede niciodat\ cap\tul".
Naveti[tii iau trenul de
noapte: de la Reggio Emilia,
de exemplu, pleac\ cu pu]in
timp `nainte de miezul
nop]ii, ajung=nd la Napoli la
8.30. Bine`n]eles vorbim de
revenirea acas\, vinerea
seara, dup\ o s\pt\m=n\ de
munc\ de sclavi (chiar dac\
sunt "salaria]i").
F\r\ bilet `n tren
Drumul dus se face
13 - 19 iulie
Via]\ de navetist `n Italia
Se deplaseaz\ `n fiecare duminic\ sear\
din sud spre Emilia sau Lombardia. Sunt
`ngr\m\di]i `n locuin]e furnizate de
caporali. Lucreaz\ `n industriile alimentare
sau pe [antierele de construc]ii, din zori
p=n\ mai este lumin\. {i vinerea se re`ntorc
duminic\ seara, de la
Salerno la Napoli pentru sate
(dar sunt [i unii care se
deplaseaz\ de la Reggio
Calabria la Bari), sau - mai
rar - luni seara, cei care
st=nd pleca]i dou\ s\pt\m=ni
aleg s\ `nceap\ [i lucreze pe
[antier mar]i. Sindicatul
explic\ faptul c\ cei care `[i
pl\tesc c\l\toria cu trenul
sunt printre "ghinioni[ti", dat
fiind c\ cei care reu[esc s\ se
deplaseze cu autocarul caporalului economisesc banii de
bilet - care nu sunt pu]ini.
Este de ajuns de fapt s\ calculezi c\ drumul dus-`ntors
cu trenul cost\ c=t dou\ zile
de munc\: 40 de euro dus,
40 de euro `ntors. Dar
naveti[tii nu pl\tesc bilete la sindicat spun c\ aproape
nimeni, practic, nu pl\te[te.
Velotti spune c\ lucr\torii fac
c\l\toria de la sud la nord
pentru c\ au familiile `n sud,
[i bine`n]eles mutarea lor `n
nord ar fi costisitoare, av=nd
`n vedere pre]urile prohibitive ale locuin]elor.
Cel care `]i d\ un loc de
munc\, mai ales `n
construc]ii, este caporalul:
dac\ te duce el cu autocarul,
acas\. Acum au ap\rut rom=nii [i
albanezii, care sunt chiar mai ieftini
dec=t naveti[tii din sud care lucreaz\ `n
nord. Un material publicat de "Il
Manifesto" dezv\luie via]a precar\ a
naveti[tilot italieni.
cei 40 de euro zilnic sunt
"ne]i", nu trebuie s\-]i
pl\te[ti c\l\toria, la fel cum
]i se furnizeaz\ o locuin]\ [i
adesea [i masa; dac\, dim-
potriv\, trebuie s\ te
deplasezi cu trenul, tot ai
cazare [i mas\ c=nd sose[ti
`n nord, dar pentru c\l\torie
e[ti obligat s\ ri[ti amenzi
sau s\-]i scad\ considerabil
venitul s\pt\m=nal.
"Am fost `n unele case explic\ sindicalistul. Aveau 3
camere dormitor, pentru 1215 muncitori. Se fac
cump\r\turi [i se g\te[te pentru to]i, seara, sau de c=teva
ori pl\te[te caporalul hrana.
Pe [antier se lucreaz\ de la 7
diminea]a p=n\ la 8 seara, de
fapt c=t este lumin\.
De aceea vara ajung s\
lucreze 12-13 ore pe zi, iarna
trebuie s\ se opreasc\ la 8.
Nu exist\ `ntodeauna un flutura[ de salariu, sau - c=nd
exist\ - este "`n gri": adic\
nu rezult\ toate orele lucrate.
(sursa: Il Manifesto)
(continu\ la pag. 20)
Munca la negru, amenzi ustur\toare
pentru patroni
Munca la negru este factorul cel mai favorizant al accidentelor de munc\ din Italia. Zeci de mii de rom=ni muncesc
f\r\ contract `n Italia, f\r\ s\ fie neap\rat obliga]i, bucur=nduse de c=teva zeci de euro `n plus la salariu. Dup\ 1 ianuarie,
munca la negru a rom=nilor a explodat `n Italia, pentru c\
patronii nu se mai temeau de sanc]iunile penale pe care le
riscau angaja=nd extracomunitari. Ministerul Muncii a clarificat recent, `ntr-o circular\, c\ independent de legea
imigra]iei, se aplic\ amenzi foarte mari [i pentru comunitarii
angaja]i la negru.
Circulara este dedicat\ aplic\rii sanc]iunilor introduse de
a[a-numitul decret Bersani (L 248/2006), potrivit c\ruia
"folosirea de lucr\tori care nu rezult\ din registre sau din alte
documenta]ii obligatorii se pedepse[te cu o sanc]iune administrativ\ de la 1.500 la 12.000 pentru fiecare lucr\tor, plus
c=te 150 euro pentru fiecare zi de munc\ efectiv\". ~n plus,
"valoarea sanc]iunilor civile legate de neplata contribu]iilor
pentru fiecare lucr\tor nu poate fi mai mic\ de 3.000 euro,
indiferent de durata presta]iei lucrative stabilite".
Acela[i lucru este valabil [i pentru angajarea la negru a
menajerelor [i `ngrijitoarelor. Omisiunea declar\rii la Inail [i
Inps a raportului de munc\ se sanc]ioneaz\ cu aceea[i
amend\.
Elvio Pasca
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
Ancheta asupra
mor]ii muncitorului
rom=n Adrian Bran
se prelunge[te prea
mult timp
Sergio Olivieri deputat de
la Rifondazione Comunista St=nga European\, a declarat
pe 28 iunie: "Curtea de Apel
din La Spezia a confirmat
istorica sentin]\ de prim\
instan]\ asupra mor]ii muncitorului Raffaele Stramiello,
afirm=nd at=t
responsabilit\]ile angajatorilor `n materie de siguran]\
c=t [i dreptul sindicatelor de a
se constitui `n procese de
acest tip. Este vorba indubitabil de un exemplu de
bun\ justi]ie.
Nu la fel, din p\cate, mi se
pare c\ se poate spune despre
ancheta asupra mor]ii muncitorului rom=n Adrian Bran
care se prelunge[te deja de
prea mult timp. Adrian Bran
lucra `n subordinea unei
agen]ii de intermediere [i a
murit `n mai 2004 `n urma
unui accident care a avut loc
la Centrala Enel din Spezia.
Nutresc `ncredere `n
Magistratur\, `i respect independen]a [i nu inten]ionez s\
interferez `n activitatea sa.
Totu[i simt c\ trebuie s\
exprim un puternic [i `n
cre[tere neajuns pentru o
anchet\ care nu s-a `ncheiat
`nc\, la peste trei ani de la
acel tragic episod [i a c\rui
`ncheiere sindicatele au ceruto de mai multe ori. Rudele [i
v\duva lui Adrian Bran, imigrat care [i-a pierdut via]a
pentru o munc\ nesigur\ [i
prost pl\tit\, `nc\ a[teapt\ s\
se fac\ dreptate. E timpul s\ o
primeasc\".
Lovit de o flan[\
Reamintim c\ pe 26 mai
2004, Adrian Bran, 38 ani, a
murit lovit de un disc de
metal de 800 kg la o central\
Enel din Vallegrande (La
Spezia - Liguria). Rom=nul,
angajat al unei firme de
"munc\ temporar\" [i "`mprumutat" firmei Sima din
Piacenza, lucra la montarea
unei flan[e de r\cire a apei,
MUNC| 9
Olivieri: "V\ aduce]i
aminte de Adrian Bran?
Sergio Olivieri
c=nd un postament de lemn a
cedat, flan[a a oscilat [i l-a
lovit `n cap. Adrian a l\sat `n
urma lui so]ia [i feti]a de
nou\ ani. Adrian Bran venise
`n Italia `n octombrie 2003,
pentru a sta `mpreun\ cu so]ia
sa, Loredana, de patru ani
angajat\ `n Italia. Adrian era
un a[a-numit "lavoratore
interinale". Bun l\c\tu[ specializat `n t=mpl\rie metalic\,
s-a adresat firmei de munc\
temporar\ "Generale
Industrielle". A fost angajat,
a[a cum prevede legea
muncii temporare, apoi l-au
"`mprumutat"firmei "utilizatoare" care avea nevoie de el.
Ocazia s-a ivit la firma
"Sima" din Piacenza, care
tocmai c=[tigase o licita]ie
Enel [i care avea nevoie de
10 muncitori.
De atunci, procesul tre-
neaz\. Sindicatele italiene au
pichetat tribunalul din La
Spezia, cu ocazia ultimei
`nf\]i[\ri `n acest proces,
cer=nd "Dreptate pentru
Adrian Bran". Autorit\]ile
rom=ne nu au schi]at nici cel
mai mic gest de interes, fa]\
de cazul lui Adrian Bran, la
fel ca [i fa]\ de alte zeci de
cazuri de accidente mortale
de munc\.
Doi rom=ni mor]i, patronul condamnat la 20
luni cu suspendare
Lucrau la repara]ia unei clopotni]e. Au
c\zut unul dup\ cel\lalt, de la 30 de metri
`n\l]ime. O tragedie la care asistaser\,
neputincio[i, mai mul]i locuitori din
Buttapietra (l=ng\ Verona) care `n
diminea]a zilei de 22 iunie, anul trecut, treceau prin apropierea parohiei. La un an de
la tragedie, familiile victimelor n-au primit
`nc\ nici un fel de desp\gubiri, iar patronul
a sc\pat cu o condamnare de 20 de luni, cu
suspendare.
La un an de la acele mor]i, patronul
firmei Silpro srl pentru care lucrau,
Gianluca Cufone, `n fa]a judec\torului pentru audien]e preliminare Rita Caccamo, a
stabilit un acord la 20 de luni de deten]ie.
Un acord cu suspendarea pedepsei, cu toate
c\ firma nu a pl\tit nicio desp\gubire rudelor lui Ovidiu Heisu [i ale lui Ioan Petri[or
care s-au constituit parte civil\. Niciun euro
desp\gubire pentru acele mor]i care ar fi
putut s\ fie evitate, av=nd `n vedere c\
acuzarea formulat\ de procurorul Francesco
Rombaldoni i-a atribuit patronului de la
Silpro srl (asistat de avocatul Gianluca
Vassanelli) vina de a nu fi furnizat dot\rile
[i garan]ia siguran]ei celor doi lucr\tori.
Ovidiu Heisu, de 34 de ani, cu un trecut
de militar `n Rom=nia, venise la Verona s\
lucreze ca zidar [i ar fi trebuit s\ se
c\s\toreasc\ de atunci `n c=teva luni. El a
fost primul care a c\zut de pe acea platform\ aerian\ fixat\ pe bra]ul macaralei [i
ridicat\ la treizeci de metri de sol pentru terminarea unor lucr\ri la clopotni]\. Ioan
Petri[or, de 29 de ani, [i acesta rom=n, avea
familie, o so]ie [i un copil mic. El [i-a v\zut
prietenul c\z=nd [i a `ncercat cu disperare s\
r\m=n\ ag\]at de partea posterioar\ a platformei. A `ncercat, cu disperare, s\-[i prind\
picioarele `n jurul barei platformei, dar nu a
reu[it. {i a c\zut [i el `n gol, sub ochii lui
Cufone, responsabil al acelui [antier care la
Buttapietra [i-ar fi `ncheiat activitatea `n
c=teva ore: Heisu [i Petri[or trebuiau numai
s\ retu[eze unele pete datorate infiltra]iei de
ap\. Era ultima zi de munc\.
10 ACTUALITATE
Gazeta Rom=neasc\
13 - 19 iulie
"~n Toscana, 40.000 de rom=ni:
`ngrijitoare, salahori, vagabonzi"
Dup\ cazul de la Livorno, c=nd italienii s-au
confruntat cu rom=nii `n centrul ora[ului,
reflectoarele s-au aprins din nou asupra
rom=nilor. Cotidianul "Il Tirreno" a publicat
un amplu articol, `n care se spune c\ mul]i
«Frecventeaz\ parcurile,
pentru a schimba griul
g\rilor feroviare, se adun\
dup\-amiaza t=rziu [i discut\
`ntre ei, a[eza]i pe jos, cu sticla de bere mereu aproape.
Pu]inele locuri de pe b\nci le
las\ femeilor, care au lucrat
toat\ ziua pentru a `ngriji
b\tr=ni [i infirmi. Femeile
sunt `ngrijitoarele rom=nce,
de toate v=rstele. Unele
preg\tesc cina, altele `mpletesc. Ei `n schimb, b\rba]ii,
abia au ie[it de pe [antier.
Vorbesc `ncet, des, ca [i c=nd
ar vrea s\-[i p\streze ultimele
energii ale zilei. La Livorno
`i g\se[ti `n parc mai ales
joia, zi obi[nuit\ de odihn\ a
`ngrijitoarelor, `n piazza
Damiano Chiesa, l=ng\ spital. La Pistoia, Montecatini [i
Lucca l=ng\ gar\, la Pisa `n
pia]a pe care lumea a numito "Micul Kiev".
Aten]ia asupra rom=nilor
a crescut `n ultimele luni, din
diferite motive. Din cauza
cre[terii semnificative a fluxului [i din cauza `nmul]irii
episoadelor de cronic\ neagr\ `n care au fost implica]i.
Ultimul fapt este cel din noaptea de 21 iunie de la Livorno, unde un grup de rom=ni i-au b\tut mai `nt=i pe doi
b\ie]i italieni, apoi au riscat
dure represalii `n chestura
asediat\ de un grup numeros
de prieteni ai celor b\tu]i.
C=]i sunt?
Dar cine [tie c=]i sunt [i
ce fac `n ora[ele italiene?
P=n\ anul trecut, armata de
rom=ni ([i de bulgari) care
aleseser\ s\ tr\iasc\ `n Italia
era `mp\r]it\ `ntre "regulari"
[i clandestini. Dar de la 1
ianuarie cele dou\ ]\ri au
intrat `n Comunitatea european\ [i cet\]enii lor sunt
comunitari sub toate
aspectele. Se calculeaz\ c\ `n
Italia sunt aproape 300.000
de rom=ni: `n Toscana
40.000, `n majoritate femei,
dar acum [i mul]i b\rba]i.
~n regiunea Toscana
rom=nii sunt pe locul al
treilea `ntre comunit\]ile
str\ine, reprezent=nd circa
15% dintre imigran]i. Un
flux anormal: mai `nt=i au
venit femeile [i au g\sit de
munc\ `ngrijind b\tr=ni [i
handicapa]i, acoperind lipsa
asisten]ei domiciliare. Apoi
au venit b\rba]ii - so]i sau
logodnici sau fra]i.
Pentru b\rba]i, munca
principal\ este `n construc]ii.
{antierele sunt pline de
rom=ni. Dac\ [i so]ul [i so]ia
lucreaz\, pot aduna un venit
rom=ni muncesc din greu, dar exist\ [i o zon\
gri ampl\ [i pu]in controlat\. Confuzia clasic\
nu putea lipsi, rom=nii [i romii sunt totuna pentru cotidianul citat. Iat\ cum sunt privi]i
rom=nii `n Toscana.
care este de circa 20 ori mai
mare dec=t cel pe care l-ar
c=[tiga `n ]ara lor, cu
condi]ia s\ reu[easc\ s\
lucreze am=ndoi.
Umilin]ele
Dar visele, deseori, r\m=n
`nchise `n sertar. Ivan Lupescu, de patru ani la Lucca, nu
a reu[it s\ g\seasc\ dec=t
unele munci ocazionale:
"Poate au dreptate italienii,
acum suntem prea mul]i…".
Ivan poveste[te aproape
l\crim=nd umilin]ele din
multe dimine]i: "~n pia]\, `n
zori, cu caporalul care face
recrut\ri pentru [antiere: 30
de euro [i o mas\ pentru a
lucra 10-12 ore pe zi. {i f\r\
alte preten]ii, altfel nu mai
lucrezi".
Furgonetele `n care sunt
`nc\rca]i str\inii (nu numai
rom=ni) pentru a-i duce pe
[antiere trec peste tot: la
Pistoia [i Montecatini `n
pia]a g\rii, la Altopascio
l=ng\ cl\direa circular\, la
Torre del Lago [i Marina din
Carra `n piazza Menconi. Nu
sunt numai oamenii care
lucreaz\ `n meseriile
tradi]ionale ([i vara, `n
zonele turistice, sunt mul]i
care lucreaz\ ca osp\tari sau
femei de serviciu `n
hoteluri), pentru c\ este o
cot\ care alimenteaz\ zona
gri care, bine`n]eles, scap\
oric\rui "recens\m=nt".
(sursa: Il Tirreno)
Romii cump\r\ Italia
Parcursul `l descrie bine Sergio
Bontempelli, de la Africa Insieme:
"Imigra]ia rom=nilor `n ora[ele noastre este
una de al doilea nivel. Mai `nt=i caut\ de
lucru `n marile ora[e.
Dac\ nu g\sesc caut\ `n alt\ parte. Mai
ales `n Toscana la Lucca [i la Pissa. {i mica
parte care nu g\se[te un loc nici m\car la
noi, adesea ajunge `n taberele de romi".
Cre[terea num\rului de romi [i pe tabere este
o problem\.
Administra]iile locale caut\ s\ le anihileze, d=ndu-le romilor o cas\ [i servicii,
cum ar fi [coala pentru copii. Dar orice plan
de locuit sare `n aer dac\ taberele sunt tot
mai populate.
De aceea deseori se recurge la maniere
forte, cu evacu\ri. La Montecatini [i la Pisa
au fost alunga]i.
La Lucca situa]ia este diferit\. "Istorica"
tab\r\ de pe via del Tiro a Segno a devenit
proprietatea romilor, care au achizi]ionat
terenurile. Cu c=]iva ani `n urm\ a e[uat [i
tentativa Prim\riei de a demola casele care
ap\ruser\ aici. Ceva asem\n\tor ia fiin]\ tot
`n apropiere de Lucca, la Nave, unde romii
cump\r\ terenuri agricole [i tab\ra de corturi
cre[te v\z=nd cu ochii.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
ROM+NI ~N ITALIA 11
"Eu, rom=nc\, ar\t cu degetul
c\tre cona]ionalii mei necinsti]i"
Cotidianul veronez L'Arena
a publicat scrisoarea unei rom=nce care se delimiteaz\ de
faptele comise de rom=nii
certa]i cu legea, subliniind c\
nu trebuie pus semnul egalit\]ii `ntre rom=ni [i infractori.
«Sunt o cet\]ean\ italian\ de na]ionalitate rom=n\. Sup\rat\ [i cu adev\rat
dezam\git\. {i nu pentru a treia biciclet\ care a disp\rut `n neant, nu pentru
ma[ina fratelui meu proasp\t furat\, nu
pentru to]i aceia care cel pu]in o dat\ `n
via]a lor au avut sentimentul de
ne`ncredere [i de neputin]\ la
descoperirea celor `nt=mplate. Nu…
Sunt sup\rat\ pentru c\ sunt s\tul\.
Nu mai suport s\ v\d asociat cuv=ntul
"rom=n" numai al\turi de fapte de cronic\ neagr\. Acum `ncep s\ ar\t cu degetul spre cona]ionalii mei necinsti]i, care
d\uneaz\ celeilalte fa]ete a Rom=niei,
f\cut\ din mul]i, foarte mul]i oameni de
treab\. Deci, `n numele tuturor
rom=nilor cinsti]i spun gata. Trebuie s\
`ncepem s\ reac]ion\m [i s\ lupt\m
pentru orgoliul nostru na]ional, s\ nu
l\s\m s\ fie t=r=t `n noroi numele unui
popor inteligent [i sensibil. Nu to]i
rom=nii sunt ho]i [i curve… Dragii mei
cona]ionali rom=ni, voi v\ aminti]i de
unde veni]i? V-a]i n\scut `n patria lui
Eminescu, a lui Br=ncu[i, a lui Ionescu
[i Cioran. Timp de secole Rom=nia a
AUTOIMPORT
str\lucit `n lume pentru cultura sa. {i
acum? Aplec\m capul sub greutatea
prejudec\]ilor rasiale [i ne ru[in\m s\
spunem "sunt rom=n"!
De aceea, gata cu indiferen]a. Avem
un nou primar care promite cur\]enie, [i
dac\ o va face, trebuie s\-i fim
recunosc\tori. S\ `ncet\m s\ fim complici indirec]i [i s\ `ncepem s\ contribuim la aceast\ reabilitare s\n\toas\
tocmai `n cadrul comunit\]ii rom=ne.
Nu `nseamn\ s\ fim tr\d\tori dac\ avem
for]a de a denun]a orice neregularitate.
{i gata [i cu ipocrizia. Mai sunt `nc\
p\rin]i r\ma[i `n Rom=nia, care se laud\
cu bravura fiicelor lor care le trimit `n
mod sistematic 1.000 de euro acas\,
spun=nd c\ lucreaz\ [i c=[tig\ bine…
Dar unde? Salariul meu de func]ionar
nu a ajuns niciodat\ la acea cifr\.
Dragi fete, ave]i m\car curajul s\
recunoa[te]i munca pe care o face]i, nu
povesti]i minciuni, nu crea]i false
iluzii»
Corina A.
Automercato
Salario
D i n 1 9 5 7 s p e c i a l i ú t i î n v e h i c u l e d e o c a z i e
Alege între peste
Alege viitoarea ta maüinĆ cu:
PreĦurile cele mai mici din Roma
Ocazii începând de la 1.000 euro
SelecĦionate üi garantate
Facturabile
FinanĦĆri personalizate
chiar fĆrĆ avans
Vehicule comerciale
600
ocazii de diferite mĆrci
Practici pe loc
PreĦul üi Km expuüi
Stock pentru export
rezervat pentru comercianĦi
Rezervăm cititorilor ziarului pasajul de proprietate inclus în preĠ!
Deschis sâmbăta toată ziua úi duminica dimineaĠa
Via Salaria, 729 (Roma Urbe) tel. 06.810.82.04
VizitaĠi site-ul www.autoimport.it
VeĠi găsi o listă actualizată a noilor sosiri.
659,00
EURO
32”
599,00
s
o
c
sub
EURO
TV LCD 32”
Normende
t
RezoluĠie: 1366 x
768, Luminozitate:
570cd/m² Contrast:
1200:1, HDMI , HD
Ready
cos
b
u
s
t
135,00
EURO
149,00
c
sub
139,00
EURO
ost
FotocamerĆ
digitalĆ Pentax
Senzor CCD 1/2,5»
7,1 Megapixel
RezoluĠie 3072 x
2304. Display LCD
Display TFT 2,4» Zoom
optic 3x digital 4 x
7
.1
mpx
239,00
EURO
199,00
EURO
99,00
EURO
EURO
Player MP3
Commodore
Evic 20 Music
Box
hd 1.8» 20 Gb,
egalizator 5
poziĠii, dictafon
úi înregistrator
digital, line-in,
Compatibil cu
tag ID3, display
LCD
iluminare din spate.
Autonomie 12 ore.
Climatizator
Mediasonic 9000 btu/h
Pompă de căldură. Sistem de
deumidi¿care, FuncĠiune
nocturnă. Display digital.
sub
289,00
t
cos
EURO
249,00
EURO
Climatizator
portabil Zephir
8.000 btu/h
circulaĠie aer: 310
m³/oră
os
c
b
su
800248842
www.centrogiotto.it
Roma
APPIO - Via Appia 416/a
AURELIA - Via Aurelia, 822
BULLICANTE - Via Acqua Bullicante 278/280
GRANAI - Via Rigamonti 100
GULLIVER - Via della Lucchina, 96
LAURENTINA - Via Laurentina 928
MARCONI - Viale G. Marconi 74/76
NUOVO SALARIO - Via dei Prati Fiscali 235/237
OSTIA - Via delle Ebridi C.Comm. Gli Aquiloni
PIO XI - P.zza Pio XI 12
ROMANINA - Via E. Carnevale 75
ROMANINA 2 - Via B. Alimena 21
SAXA RUBRA - Via Carlo Emery 135
SCRIBONIO - Via Scribonio Curione 29/31
TERMINI - Via Giolitti C. Comm Forum
TOGLIATTI - Via P. Togliatti 1477/79
t
LAZIO
ARICCIA - Via Nettunense km 7100
FIANO ROMANO - Via Milano C.Comm. Feronia
FORMIA - Via Vitruvio
FROSINONE - Via Le Lame 10 A C. Comm Le Sorgenti
GUIDONIA - Via Tiburtina Km 18,300 C. Comm. Setteville
LATINA - C.Comm. Agora - Viale Kennedy
NETTUNO - Via Scipione Borghese C.Comm. Le Vele
VITERBO - Via I Garbini C.Comm Ipershop Garbini
VITERBO 2 - Strada Tangenziale Ovest
UMBRIA
PERUGIA - Via J. GAGARIN snc Corciano
PreĠuri IVA inclusă. Imagini úi descrieri doar indicative.
Oferte valabile până la 31/07/2007, până la
epuizarea rezervelor. Se exceptează erorile tipogra¿ce.
PlĆteüti în
24 luni
4+4 luni la
alegerea ta,
în rate
invizibile
În colaborare cu
Cu condiĠia aprobării ¿nanciare.
Sumă minimă euro 300,00.
Necumulabil cu alte PromoĠii
în curs. Mai multe informaĠii la
Punctele de Vânzare.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
ROM+NI ~N ITALIA 13
"Regret c\ am venit `n Italia"
Andi C\t\lin R\diu e de opt ani `n Italia, locuie[te cu
so]ia [i cei doi copii `ntr-o cas\ proprietate personal\ [i are
tot ce `i trebuie. {i totu[i, Andi regret\ c\ a venit `n Italia:
"Eu zic c\ am gre[it". ~n Rom=nia avea un post bun, de
viitor, `n Italia lucreaz\ `n fabric\. Statutul social e cel mai
greu de ob]inut aici, mai ales ca str\in. Pentru a sim]i totu[i
c\ face parte dintr-o comunitate, un sentiment care d\ confort si siguran]\, Andi a pus pe picioare un site Internet pentru comunitatea rom=neasc\, sper=nd c\ va descoperi o cale
pentru o via]\ `mplinit\, chiar [i ca rom=n `n Italia.
mai reprezenta o solu]ie, dup\ at=ta
timp petrecut aici.»
www.realitateadinitalia.com,
o pagin\ web dedicat\ vie]ii
de zi cu zi a rom=nilor care
tr\iesc `n Italia
Absolvent al Facult\]ii de Drept
"Spiru Haret" din Bucure[ti, Andi
R\diu este originar din Suceava. ~n
Rom=nia avea un loc de munc\ bun:
director de v=nz\ri la Nova Brasilia,
responsabil pe zona Nord a ]\rii.
A venit `n Italia "pentru ceva mai
bun", ca mul]i al]i rom=ni. «Dac\ a[ fi
r\mas `n ]ar\, m-a[ fi chinuit o
perioad\, dar cred c\ m-a[ fi realizat:
ori continu=nd pe baza titlului de studiu
ob]inut, ori r\m=n=nd `n domeniul distribu]iei, un sector `n contiun\ cre[tere
`n Rom=nia. Aveam o pozi]ie bun\
acum opt ani de zile, cu siguran]\ mi-ar
fi fost acordat\ posibilitatea de a cre[te
din punct de vedere profesional. Am
prieteni care au r\mas `n ]ar\ [i acum le
merge bine. ~n schimb, eu am venit `n
Italia. Credeam [i speram c\ o sa-mi
mearg\ mai bine».
Avea ceva rude [i prieteni la Roma,
a[a c\ a venit [i Andi `n capitala Italiei.
Aici a fost zidar, gr\dinar, om "tuttofare", ca mul]i dintre cona]ionalii no[tri.
~ns\ nu reu[ea s\ aib\ un loc de munc\
stabil. Tr\ia `n nesiguran]a zilei de
m=ine. Nici nu se punea problema
achizi]ion\rii unui apartament, av=nd `n
vedere pre]urile locuin]elor la Roma.
A[a c\ dup\ trei ani de zile `n aceste
condi]ii, el [i so]ia, venit\ `n Italia la
distan]\ de dou\ luni de zile fa]\ de
Andi, au hot\r=t s\ se mute.
Integra]i `n societate
Acum familia R\diu locuie[te la
Filottrano, la 36 de km de Ancona.
So]ii sunt angaja]i am=ndoi, au contract
de munc\ pe timp nedeterminat, `n
dou\ fabrici diferite din zon\. Andi
lucreaz\ la o fabric\ de materiale plastice, iar so]ia lui, `n confec]ii. Copiii
sunt integra]i `n sistemul [colar italian.
Cel mic, care a v\zut lumina zilei la
Roma, are acum trei ani, [i merge la
gr\dini]\, iar cel mare, `n v=rst\ de
[apte ani, trece acum `n clasa a treia. Lau dat la [coal\ la 5 ani, mai devreme
Site pentru unirea
asocia]iilor
Andi R\diu ar fi vrut s\ nu emigreze
dec=t `n mod obi[nuit, g=ndidu-se la o
eventual\ `ntoarcere `n ]ar\. ~n acest
caz, copilul ar fi pierdut un an, [i a[a
«am hot\r=t cu so]ia s\-l d\m la 5 ani la
[coal\. Dar copilul se descurc\, dup\
cum o arat\ [i carnetul lui de elev.»
«Suntem a[adar "integra]i" `n realitatea italian\», spune Andi R\diu. «Dar
nici unul dintre noi nu se simte pe
deplin realizat, [i de aceea regret acum
plecarea din ]ar\. Dar at=t eu c=t [i so]ia
mea suntem lupt\tori, nu ne l\s\m.
Odat\ ce pornim pe un drum, nu ne
`ntoarcem `napoi a[a u[or. Primii trei
ani la Roma au fost cei mai grei. Neam fi putut `ntoarce acas\ atunci. Dar
am mers `nainte, nu am c\zut. Acum
avem o stabilitate [i `ntoarcerea nu ar
~n timpul lui liber, Andi R\diu se
dedic\ unei activit\]i mai pu]in
obi[nuite. Fiind pasionat de calculatoare [i de lumea virtual\ a internetului,
de mai mult timp, el urm\rea de
`ndeaproape toate activit\]ile [i
mi[c\rile "on-line" ale rom=nilor din
Italia.
A fost frapat de "`nvr\jbirea pe care
unele organiza]ii o aveau `ntre ele."
Cot la cot cu un prieten, ei au hot\r=t
s\ deschid\ un site de internet `n care
aceste organiza]ii s\ se afle pe aceea[i
pagin\. Site-ul este activ de foarte pu]in
timp, din 21 iunie 2007 [i are un nume
sugestiv: www.realitateadinitalia.com.
Ideea care st\ la baza acestui proiect
este aceea de a acorda rom=nilor din
peninsul\ un spa]iu `n care s\-[i poat\
`mp\rt\[i experien]ele. Fiecare este
invitat s\-[i exprime opinia, to]i sunt
bine-veni]i cu orice fel de material
despre via]a din Italia. Cea de zi cu zi.
Exist\ [i un forum, `n care cei care
doresc, pot intra `n leg\tur\ cu al]i
rom=ni din Italia.
Andi `[i dore[te exact acest lucru de
foarte mult. Ca via]a rom=nilor din
Italia s\ prind\ contur [i s\ se coloreze
datorit\ contribu]iei pe care fiecare utilizator al internetului o poate aduce.
Cristina Pozna
Munc\ voluntar\
Deocamdat\ lucreaz\ la acest site de internet doar dou\ persoane. El, al\turi
de un alt prieten, originar tot din Suceava. Suportul tehnic este asigurat de un
informatician, rud\ cu Andi R\diu.
~n viitorul apropiat, se va na[te [i un blog al "Realit\]ii din Italia". Un spa]iu
prin defini]ie dedicat utilizatorilor internetului. Cine dore[te s\ `[i `mp\rt\[easc\
experien]ele [i opiniile, este mai mult dec=t bine venit. Andi face chiar un apel
`n acest sens. Se poate lua leg\tura cu el prin intermediul site-ului, acces=nd
rubrica "contact".
Traficul de vizitatori al site-ului, `n aceste c=teva zile de via]\, este mai mult
dec=t promi]\tor, iar Andi R\diu este satisf\cut de acest rezultat, [i `ncrez\tor
totodat\ `n posibilit\]ile de cre[tere ale acestui spa]iu.
Men]ion\m `n final c\ toat\ munca desf\[urat\ de el [i de colaboratorii lui se
na[te din pur\ pasiune [i nu ofer\ nici un fel de retribu]ie. Iar Andi R\diu dore[te
s\ men]in\ acest aspect.
DEPARTE DE ACAS|?
CU WESTERN UNION
E{TI APROAPE DE AI T|I
Prin re]eaua sa extins\ care
acoper\ peste 600
de localit\]i din România
Serviciul de transfer de bani Western Union este diponibil `n România prin:
©2006 Western Union Holdings, Inc. Toate drepturile rezervate.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
MUNC| 15
Drepturile salariale ale lucr\torilor
în domeniul construc]iilor
Salariile lucr\torilor din sectorul construc]iilor se compun din suma specificat\ în Contractul colectiv de munc\ de
la nivel sectorial la care se adaug\ sumele negociate la nivel
teritorial. Mai mult, retribu]ia orar\ a muncitorilor constructori se împarte în patru niveluri. Fiecare nivel difer\
prin valoarea [i prin categoria profesional\. Spre exemplu,
pentru lucr\torii din sectorul construc]iilor din Provincia [i
ora[ul Roma, retribu]ia orar\ este urm\toarea: nivel I muncitori califica]i cu plata orar\ de 7,21 euro; nivel II muncitori califica]i cu plata orar\ de 7,92 euro; nivel III muncitori specializa]i cu plata orar\ de 8,47 euro; nivel IV muncitori specializa]i cu sarcini organizatorice (func]ii) 8,91 euro. Periodic, aceste cifre se actualizeaz\.
În Italia, în domeniul construc]iilor, ziua de munc\
normal\ este de opt ore/40
de ore s\pt\mânale ca medie
anual\, cu un maxim de 10
ore pe zi. Retribu]ia cuvenit\
pentru munca suplimentar\
(cea executat\ peste programul de lucru normal) trebuie
s\ fie majorat\ cu 35% peste
plata orar\ normal\, dac\
orele au fost efectuate în
zilele lucr\toare [i cu 45%,
dac\ au fost efectuate în zile
festive. Sâmb\ta nu se consider\ zi festiv\.
A[a cum se prevede în
Contractul Colectiv de
Munc\ Provincial (Roma) ce
completeaz\ Contractul
Colectiv de Munc\ la nivel
na]ional, în [antierele compuse de la unu pân\ la 35 de
muncitori, întreprinderile trebuie s\ pl\teasc\ 0,44 euro
pentru fiecare or\ de munc\
normal\ prestat\, cu titlu de
indemniza]ie substitutiv\ de
mas\.
În [antierele alc\tuite
dintr-un num\r de muncitori
cuprins între 36 [i 45 de persoane, întreprinderile pot s\
ofere o mas\ cald\ sau s\
pl\teasc\ lucr\torilor un bon
cu valoare economic\ vari-
abil\ pentru fiecare zi de
prezen]\ pe [antier.
{antierele cu mai mult de 46
de muncitori sunt obligate s\
ofere acestora o mas\ cald\.
Achitarea contravalorii sale
este 4/5 în sarcina întreprinderii [i 1/5 în sarcina
lucr\torului.
În baza prevederilor celor
dou\ Contracte Colective de
munc\ enun]ate, societatea
pentru care lucreaz\ muncitorii din construc]ii contribuie [i la cheltuielile de
transport urban ale acestora,
cu 0,16 euro pentru fiecare
or\ de munc\ obi[nuit\. Cei
Eúti un lucrător din sectorul de construcĠii:
Te poĠi adresa la FILLEA CGIL.
FILLEA CGIL este cel mai mare SINDICAT din sectorul de construcĠii
FILLEA CGIL oferă propriilor înscriúi un serviciu
de consulenĠă GRATUITĂ úi personalizată pentru:
•AsistenĠă în caz de accidente de muncă.
•Pensie de invaliditate.
•Pensie recunoscută în afara graniĠelor Ġării.
•AlocaĠie pentru copii úi membrii de familie.
•Ajutor de úomaj.
•Controlul busta paga.
•AsistenĠă legală (cause di lavoro).
LA ROMA
SAU ÎN ROMÂNIA
oficiul nostru se află în via BUONARROTI
nr.12, etaj 3
(staĠia VITTORIO EMANUELE, Metrou linia A)
la Bucureúti, B-dul Nicolae Bălcescu nr. 21,
et 6 , Tel.0040/213117611.
Putem fi contactaĠi la Tel. 0039.0646206601, fax 0039.0647825128,
e-mail: fi[email protected],
sau poĠi consulta site-ul www.filleacgilroma.it
Pentru informaĠii úi lămuriri îl puteĠi contacta la tel:340/5134773
pe funcĠionarul nostru DANIEL GRIGORIU.
care folosesc pentru a ajunge
la lucru liniile de transport
extraurban vor beneficia de
un ajutor de maximum 44
euro, pe baza prezent\rii
abonamentului lunar.
Boli profesionale
Muncitorii care au contactat o boal\ profesional\ trebuie s\-[i anun]e patronul în
termen de 15 zile de la data
la care au aflat acest lucru [i
s\ prezinte acestuia certificatul medical cu respectivul
diagnostic.
La rândul s\u, angajatorul
trebuie s\ prezinte birourilor
INAIL, în termen de cinci
zile de la primirea certificatului medical, declara]ia de
boal\ profesional\.
INAIL poate fi anun]at [i
de c\tre medicul care a diagnosticat lucr\torul, în aceast\
situa]ie, Institutul cerându-i
patronul declara]ia de boal\
profesional\.
Ca [i în cazul unui accident de munc\, lucr\torul are
dreptul la o indemniza]ie
temporar\, în cazul în care
boala profesional\ determin\
absentarea de la locul de
munc\.
Dac\ se constat\ c\ boala
î[i are originea într-un accident produs la locul de
munc\, aceasta generând un
grad de incapacitate psihofizic\ cuprins între 6% [i
100%, lucr\torul are dreptul
la presta]ie pentru v\t\mare
biologic\. În afara acestei
sume, este prev\zut\ [i o
rent\ pentru urma[i.
16 EDUCA}IE
Gazeta Rom=neasc\
13 - 19 iulie
Mo]iuni în Parlament privind
prezen]a elevilor str\ini
"R\zboi" de mo]iuni în Parlamentul italian asupra prezen]ei de elevi str\ini în
[coala italian\. Un fenomen care este într-o cre[etere constant\: în anul [colar
2010-2011, elevii neitalieni vor fi în num\r de 747.000 în [colile de toate tipurile
[i gradele. Obiectivul este de a le favoriza tot mai mult integrarea, dar asupra
solu]iilor ce trebuie adoptate nu toate for]ele politice gândesc în acela[i fel, cu
toate c\ cer la unison mai multe resurse pentru rezolvarea problemei.
Lega Nord cere test
de admitere
Plenul Parlamentului se va afla, zilele
urm\toare, în situa]ia de a discuta [i vota
cinci mo]iuni pe tema elevilor str\ini din
Italia. Acestea au fost prezentate de Lega
Nord, Udc, Forza Italia, Alleanza
Nazionale [i Unione. Pozi]ia cea mai radical\ este cu siguran]\ aceea a Ligii
Nordului: revederea sistemului de acces
a elevilor str\ini la [coala obligatorie,
autorizându-le intrarea numai dup\ un
test [i "probe specifice de evaluare",
potrivit metodelor [i criteriilor stabilite
de fiecare Regiune, în numele "federalismului [colar".
Pe lâng\ aceasta, Lega Nord cere
instituirea de "clase temporare de inserare" care s\ permit\ elevilor str\ini care
nu dep\[esc probele [i testele s\ frecventeze cursuri de înv\]are a limbii italiene
[i lec]iile de baz\ prev\zute de programele [colare, "preg\titoare [i introductive intr\rii în clasele permanente".
Obiectivul, explic\ semnatarii mo]iunii,
este de a evita în privin]a elevilor italieni
o "reducere penalizatoare a ofertei
[colare", adic\ o încetinire a procesului
didactic datorat\ dificult\]ilor pe care le
întâlnesc elevii str\ini.
Cursuri de limba
italian\
Udc cere m\rirea personalului mediatorilor culturali, care ast\zi sunt 2.400, cu
o puternic\ concentrare în Nord (54,1%)
[i în Centru (30,3%). Este necesar "s\ se
dep\[easc\ logica urgen]ei" [i "s\ se
elimine denivel\rile lingvistice care se
pot crea pe timpul înv\]\rii". Din acest
motiv, este indispensabil\" o mare solidaritate în cadrul sistemului educativ,
chemat s\ serveasc\ "o societate care
devine multietnic\". Pentru centri[tii de
la Cdl este apoi necesar s\ se activeze
cursuri de formare pentru personalul
[colar [i cursuri de sus]inere lingvistic\
"care s\ opereze în paralel cu lec]iile",
ref\când figura "tutorelui", "instrument
pre]ios pentru alfabetizarea [i
perfec]ionarea limbii italiene", nu numai
pentru elevii str\ini ci [i pentru familiile
lor.
Pentru Alleanza Nazionale, pasajul
crucial este acela al unei mai mari
form\ri, ini]iale [i în serviciu, a
înv\]\torilor [i operatorilor [colari. Dar
este necesar [i s\ se promoveze înv\]area
limbii italiene scrise [i vorbite prin cursuri destinate [i p\rin]ilor elevilor str\ini.
Din acest motiv este util, potrivit An, s\
se realizeze un sistem organizat de cursuri de italian\ ca a doua limb\,
prev\zând, pentru cerin]e didactice
deosebite, formarea de grupuri omogene
în cadrul [colii pentru frecventarea laboratoarelor lingvistice.
Mo]iunea prezentat\ de Unione
puncteaz\ direct pe legea financiar\
2008: sunt necesare, sus]in semnatarii,
aloc\ri suplimentare pentru un "plan
na]ional de formare " a directorilor
[colari [i a profesorilor, cu obiectivul
unei promov\ri ulterioare a educa]iei
interculturale. Apoi este necesar\ o utilizare mai mare a mediatorilor culturali,
`n în]elegere cu institu]iile locale [i ministerul Solidarit\]ii Sociale.
Dar sunt utile [i "momente structurale
de întâlnire" cu familiile copiilor imigran]i pentru a facilita cunoa[terea sistemului [colar italian.
Cre[te num\rul rom=nilor
În anul [colar 2005-2006 elevii str\ini
au fost în num\r de 424.000 (^17,5%).
Pentru 2006-2007 num\rul estimat este
de 484.000, egal cu 5,5% din întreaga
popula]ie [colar\. {colile cu inciden]a cea
mai ridicat\ sunt cele primare [i zona
]\rii în care este cea mai mare prezen]\
de elevi neitalieni este în nord-est.
Provincia cu inciden]a cea mai mare este
Mantova; localitatea capital\ care
înregsitreaz\ num\rul cel mai mare de
elevi str\ini este Milano.
}ara de provenien]\ cea mai reprezentat\, fa]\ de procentul str\inilor, este
Albania, în timp ce cea cu cre[terea cea
mai mare fa]\ de anul precedent este
România, cu ^50,9% în anul [colar
2004-2005 [i ^26,7% în anul [colar
2005-2006.
Procentul de [coli cu prezen]\ de elevi
cu cet\]enie neitalian\ este de 64,5% din
total, dar cu o neomogenitate absolut\
teritorial\, din moment ce Lombardia,
Veneto, Emilia Romagna [i Piemonte
absorb numai ele peste jum\tate dintre
elevii str\ini.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
Premierul a fost
chemat s\ dea explica]ii la Consiliului
Na]ional pentru
Combaterea Discrimin\rii (CNCD) `n
legatur\ cu declara]iile f\cute recent la
adresa comunitatii
rromilor din Italia.
Premierul a f\cut
aceste declara]ii dup\
vizita lui Walter
Veltroni la Bucure[ti,
c=nd s-a luat decizia
de trimitere a unor
poli]i[ti rom=ni `n
Italia.
C\lin Popescu T\riceanu,
potrivit unor relat\ri de
pres\, a afirmat c\ imaginea
rom=nilor care merg `n Italia
pentru a munci cinstit este
stricat\ de romii infractori:
"Ministerul Internelor [i
Reformei Administrative de
la Bucure[ti va trimite o
echip\ de cinci poli]i[ti care
ACTUALITATE 17
T\riceanu, acuzat de
discriminarea romilor
s\ ajute la prinderea [i repatrierea romilor care comit
infrac]iuni `n Roma.
Nu vreau ca rom=nii care
vor s\ mearg\ s\ munceasc\
`n Italia s\ aib\ de suferit din
cauza unui grup restr=ns de
cet\]eni de etnie rom\.
Rolul ofi]erilor rom=ni va
fi acela de a-i instrui pe
colegii lor peninsulari `n psihologia [i modul de operare
al romilor care comit
infrac]iuni. Ace[ti romi
comit toate infrac]iunile
posibile, de la t=lh\rie [i
prostitu]ie, p=n\ la jafuri
organizate [i trafic de
droguri".
Un ong care se ocup\ de
romi, asocia]ia Romani
Criss, a sesizat CNCD,
acuz=ndu-l pe T\riceanu c\ a
f\cut "declara]ii discriminatorii la adresa romilor [i a
asociat minoritatea cu
C\lin Popescu T\riceanu va fi judecat de CNCD
delincven]a". Premierul a
respins acuza]iile, asigur=nd
c\ declara]iile sale au fost
interpretate `n mod "eronat [i
exagerat" sau chiar "scoase
din context".
Poli]i[ti rom=ni la Roma
La Roma deja au sosit cei cinci
poli]i[ti care vor lucra cu colegii lor italieni, pentru prinderea infractorilor
rom=ni. Poli]i[tii vor participa la
descinderi, perchezi]ii [i vor acorda sprijin pentru traducerea unor intercept\ri
telefonice. La Roma a venit [i {eful
Departamentului de Ordine [i Siguran]\
Public\ din MI, chestor general Anghel
Andreescu, merg=nd cu poli]i[tii rom=ni
la sec]iile de poli]ie unde vor lucra.
Ideea ca poli]i[tii rom=ni s\ rezolve
problemele la Roma nu a pl\cut multo-
ra. "Ideea de a deschide por]ile ora[ului
poli]iei rom=ne cu obiectivul de a-i
asista pe gardienii publici este paradoxal\, extravagant\ [i ira]ional\", a spus
[eful grupului de la Democra]ia Cre[tin\
pentru Autonomii la Pisana, Fabio
Desideri.
Mauro Cordova, pre[edinte al Arvu,
asocia]ia gardienilor publici din Roma, a
primit bine ideea "agen]ilor rom=ni" `n
taberele de romi, "cu condi]ia ca munca
lor s\ fie una de a sta al\turi de oamenii
no[tri. Ajutorul este binevenit, chiar
dac\ lucrul cel mai bun ar fi fost s\ se
conving\ anumite persoane s\ se
`ntoarc\ acas\, av=nd `n vedere cu ce se
ocup\... Acestea fiind spuse, nu se
`n]elege de ce, la at=ta aten]ie dat\
romilor, nu corespunde tot at=ta dat\
gardienilor. S\ dau un exemplu. ~n
tab\ra Tor de' Cenci a fost descoprit un
rom cu tuberculoz\. To]i agen]ii care au
operat `n acea zon\ trebuie s\ fac\ analize, dar pe cheltuiala lor. Dac\ aceasta
nu este inegalitate…"
Gabriele Di Bella de la Cisl Poli]ia
Municipal\ s-a declarat perplex:
"Momentan, spune, `mi scap\ sensul
acestei ini]iative. La ce folosesc agen]ii
rom=ni? La repatrierea cona]ionalilor?
Acum sunt cet\]eni comunitari. Poate
administra]ia `ncepe s\-[i dea seama c\
unele tabere de romi au devenit, `n realitate, tabere de rom=ni. Va fi interesant s\
`n]elegem `n ce const\ [i ce scop are
acest ajutor. Pentru a explica mai bine
condi]iile [i posibilit\]ile oferite de o
repatriere? Poli]iei Municipale nu i-a
lipsit niciodat\ capacitatea de a se face
`n]eleas\ [i de a vorbi limba lor. Nu
vrem s\ creem discu]ii cu orice pre], dar
chiar nu se `n]elege care este sensul,
utilitatea [i finalitatea unei ini]iative de
acest tip".
Primarul Walter Veltroni a anun]at
`ntr-o conferin]\ de pres\, pe 10 iulie,
sosirea celor cinci poli]i[ti rom=ni.
Anun]ul a venit dup\ `nt=lnirea cu
chestorul Anghel Andreescu. Cei trei
poli]i[ti, care cunosc dialectele romilor,
vor sta la Roma trei luni [i vor colabora
cu poli]ia muncipal\ [i cu poli]ia de Stat,
iar dac\ va func]iona, colaborarea va fi
extins\. Poli]i[tii rom=ni vor avea
birourile la fosta Fiera di Roma [i nu se
vor ocupa numai de taberele de romi, ci
[i de minorii cu probleme [i de prostituatele rom=nce.
Gazeta Rom=neasc\
18 LEGISLA}IE
Se apropie vacan]a
[i zborurile c\tre
Rom=nia sunt deja
line pentru urm\toarele dou\ luni. Ce
se `nt=mpl\ `ns\ `n
cazul `n care merge]i
la aeroport [i descoperi]i c\ a]i rezervat
un loc, dar avionul
este deja plin?
Overbooking, care sunt
drepturile pasagerilor
ipoteza a), 3 ore pentru
ipoteza b) sau respectiv 4
ore pentru ipoteza c), orarul
de sosire a zborului rezervat
ini]ial;
Asisten]a gratuit\
Ce este
Overbooking-ul
Companiile aeriene, pentru a exploata pe deplin
capacitatea de transport a
unui avion [i mai ales pentru
a nu pleca avioane cu locuri
neatribuite, adesea accept\
rezerv\ri pentru zboruri întrun num\r mai mare fa]\ de
locurile reale. Aceast\ practic\ este numit\ "overbooking", cuvânt care vine din
englez\ care înseamn\ tocmai un num\r de rezerv\ri
peste num\rul maxim de
locuri disponibile. Atunci
când are loc acest lucru,
c\l\torii sosi]i la aeroport pot
s\ aib\ amara surpriz\ de a
nu mai avea locul disponibil
în avion [i s\ r\mân\ la sol.
Companiile aeriene,
con[tiente de nepl\cerile pe
care le creaz\ overbookingul pasagerilor, încearc\ s\ se
protejeze cu clauze contractuale microscopice. Primul
sfat este s\ se citeasc\ cu
aten]ie condi]iile contractuale atunci când se rezerv\
un loc în avion, mai ales
atunci când acest lucru se
face on-line. Ce se întâmpl\
îns\ dac\ efectiv pasagerul
este l\sat la sol?
Tutel\ european\
Practica overbooking-ului
este protejat\ la nivel european prin acte normative care sunt adoptate în mod automat în toate Statele membre. Pe lâng\ aceasta, prin
regulamentul CE nr.
261/2004 sunt protejate drepturile tuturor acelora care
devin victime ale acestei
practici, de asemenea a celor
a c\ror zbor este anulat sau
sufer\ o întârziere notabil\.
13 - 19 iulie
Regulamentul g\se[te aplicare atunci când este vorba
de un zbor de linie sau charter cu plecare din UE sau la
sosirea dintr-o ]ar\ extracomunitar\, dac\ compania are
o licen]\ valid\ eliberat\ de o
]ar\ membr\. Pentru a g\si
protec]ie în normativa comunitar\, pasagerul trebuie s\
fie în posesia unui bilet valabil pe care este indicat\ o
rezervare confirmat\ pentru
zborul obiect de overbooking, [i pasagerul trebuie s\ se
fi prezentat la trecerea de
control (check-in) pentru
acel zbor înainte de ora
limit\ de acceptare fixat\ de
compania aerian\.
Normativa nu se aplic\
pasagerilor care c\l\toresc
gratuit sau la un tarif redus
care nu este accesibil publicului.
C=nd se refuz\
îmbarcarea
În momentul în care
pasagerului îi este refuzat\
îmbarcarea în avion, compania aerian\ este în primul
rând obligat\ s\ fac\ apel la
pasageri pentru ca ace[tia s\
renun]e la zbor în schimbul
anumitor beneficii. Atunci
când num\rul de voluntari
nu este suficient [i deci trebuie s\ se refuze îmbarcarea
unor pasageri, ace[tia au
posibilitatea de a alege între
rambursarea sumei pl\tite pe
bilet [i un zbor alternativ,
imediat ce este posibil, spre
destina]ia final\, sau la un
zbor alternativ la o dat\ ulterioar\ conform dorin]ei sale.
Pe lâng\ aceasta pasagerii au
dreptul la o desp\gubire de
a) 250 de euro pentru
toate rutele aeriene inferioare sau egale cu 1500 de
km;
b) 400 de euro pentru
toate rutele intracomunitare
de peste 1500 de km [i toate
celelalte cuprinse între 1500
[i 3500 de km;
c) de 600 de euro pentru
toate celelalte rute.
Aceast\ indemniza]ie forfetar\ poate fi redus\ cu 50%
atunci când pasagerul s-a
îmbarcat într-un zbor alternativ care îi permite s\
ajung\ la destina]ia final\ cu
un orar de sosire care s\ nu
dep\[easc\ cu 2 ore pentru
Compania aerian\ trebuie
s\ furnizeze asisten]a gratuit\
necesar\ pasagerilor a c\ror
îmbarcare a fost refuzat\,
ceea ce înseamn\ c\ trebuie
s\ furnizeze mâncare [i
b\uturi în func]ie de durata
de a[teptare sau, în cazul în
care este necesar\ r\mânerea
timp de o noapte sau mai
multe, trebuie s\ garanteze o
camer\ la hotel, pe lâng\
dou\ apeluri telefonice sau
dou\ mesaje via telex, fax
sau po[t\ electronic\.
Compania aerian\ are
obliga]ia de a preda pasagerilor, c\rora le-a fost negat\
îmbarcarea, un fomular care
s\ le ilustreze drepturile.
Vectorul de zbor are
obliga]ia de a fixa regulile
pentru îmbarcarea pasagerilor în caz de zbor pentru
care s-au f\cut rezerv\ri
peste num\rul de locuri [i s\
le pun\ la dispozi]ia publicului la agen]iile [i la punctele
de control.
Andrea De Rossi,
Stranieri in Italia
Zbor amânat sau în întârziere
O protec]ie asem\n\toare celei în caz de overbooking
exist\ [i în cazul anul\rii sau întârzierii unui zbor. În primul
caz, desp\gubirea revine pasagerului, cu condi]ia ca acesta
s\ nu fi fost avizat cu o s\pt\mân\ înainte, sau în cazul în
care avizul de amânare a fost dat în mai pu]in de [apte zile,
dac\ pasagerului i s-a oferit un zbor alternativ. Rambursarea
nu se datoreaz\ atunci când anularea zborului se datoreaz\
unui caz de for]\ major\.
În caz de întârziere, pasagerul are dreptul la asisten]\
gratuit\ pe baza orelor de întârziere [i de distan]a ce trebuie
parcurs\. Dac\, îns\, întârzierea dep\[e[te 5 ore, dac\ zborul
a devenit inutil, pasagerul are dreptul la rambursarea banilor pl\ti]i pe bilet. Semnal\m c\ r\m=ne întodeauna dreptul
de a intenta un ulterior recurs în fa]a jurisdic]iilor competente, dac\ se consider\ c\ s-au suferit daune ulterioare, cu
excep]ia cazului în care pasagerul s-a oferit voluntar pentru
a ceda rezervarea sa în schimbul unei compensa]ii.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
LEGISLA}IE 19
Contractele de munc\ sezonier\
Munca sezonier\ este, de obicei, o munc\ pe perioad\
determinat\ care se desf\[oar\ în anumite perioade ale anului. Sectoarele cele mai favorabile în Italia, sunt cel turistichotelier [i cel agricol. În aceste sectoare de obicei lucr\torii
sunt angaja]i cu contracte pe perioad\ determinat\ pentru a
efectua munci care prin natura lor pot fi efectuate numai pe
durata unui sezon (de exemplu munca în hoteluri, anima]ie
turistic\, activit\]i comerciale sau agricole, instructori
sportivi din localit\]i balneare sau pe plaje, s.a.m.d.).
Egalitatea cet\]enilor
comunitari
Cet\]enii comunitari, la
egalitate cu cet\]enii italieni
pot s\ fie angaja]i pentru a
desf\[ura o activitate de
munc\ sezonier\, f\r\ necesitatea de a fi în posesia unor
documente speciale cu
excep]ia documentului de
identitate valid. De asemenea, nu este necesar\
înscrierea în registrul de eviden]\ a popula]iei de la
prim\rii.
Durata muncii
sezoniere
De obicei munca
sezonier\ nu dureaz\ mai
mult de trei luni (durata unui
sezon), dar poate în anumite
cazuri s\ ajung\ la nou\ luni.
Contractul de munc\ aplicat
cel mai frcevent este cel pe
perioad\ determinat\ pe care
angajatorul îl utilizeaz\ pentru a face fa]\ unei cre[teri
de activitate suplimentar\ [i
ocazional\ care are loc în
unele perioade ale anului.
Contractul de munc\
La fel ca toate sectoarele
de munc\ din Italia, [i munca
sezonier\ este reglementat\
de contractele colective
na]ionale, [i aceasta este normativa la care trebuie s\ fac\
referire în mod principal
cet\]enii comunitari.
La momentul angaj\rii,
angajatorul este obligat s\
predea lucr\torului o copie a
comunic\rii de angajare
trimise la Centrele de angajare sau o copie a contractului de munc\, în care trebuie
s\ fie specificat\ data
angaj\rii, durata raportului
de munc\, calificarea cu care
s-a f\cut angajarea [i tipul de
activitate ce trebuie
desf\[urat\.
Este important\ citirea cu
aten]ie a contractului înainte
de semnarea sa pentru ca `n
el s\ nu se strecoare clauze
prin care angajatul s\
renun]e la vreun drept.
Pentru muncile în domeniul
turistic [i hotelier este util s\
se verifice ca masa [i
cazarea s\ fie în sarcina
angajatorului.
Forma scris\
Contractul trebuie s\ fie
stipulat în form\ scris\ [i
poate fi prelungit o singur\
dat\ pentru o perioad\ care
s\ nu dep\[easc\ durata contractului ini]ial. Angajatorul
nu poate concedia lucr\torul,
înainte de termenul stabilit,
dec=t pentru un motiv justificat (giusta causa), cum ar fi
de exemplu o grav\ `nc\lcare
a obliga]iilor contractuale.
Altfel, lucr\torului va trebui s\-i fie recunoscut\, ca
desp\gubire, întreaga valoare
a retribu]iilor pân\ la scaden]a prev\zut\. Pe lâng\
aceasta, concedierea determinat\ de motive de convingeri politice sau credin]\
religioas\, de apartenen]\ la
un sindicat [i de participare
la activit\]i sindicale este
nul\, indiferent de motiva]ia
adoptat\.
Dac\ se p\r\se[te locul de
munc\ înainte de încheirea
contractului, lucr\torilor le
revine dreptul de a fi ret-
OFERTE DE MUNC|
Pordenone - agenzia Etjca
2 COMMERCIALE ESTERO lingue
fluenti TEDESCO-INGLESE-FRANCESE
a Prata di Pordenone
RESPONSABILE DI PRODUZIONE
settore legno a Prata di Pordenone
2 INGEGNERI CIVILI per ufficio
progettazione a Pordenone.
3 PERITI MECCANICI anche senza
esperienza per lavoro di produzione specializzata a Pn.
2 INGEGNERI MECCANICI per
ufficio progettazione a Pordenone.
Addette allo STAMPAGGIO
MATERIE PLASTICHE disponibile ai 3
turni zona Roveredo/Prata
Richiesta precisione e manualità. Indisp.
capacità di lettura e scrittura ottime.
OPERAI/E con esperienza di LEVIGATURA/SPAZZOLATURA antine zona
Prata/Mansuè.
ribui]i pe perioada de munc\
desf\[urat\.
Prestatorul de munc\ cu
contract de munc\ sezonier\
are dreptul la concedii [i la
aloca]ia de maternitate sau al
treisprezecelea salariu [i
orice alt tratament aplicat
pentru lucr\torii regulari cu
contract pe perioad\ nedeterminat\, propor]ional cu
perioada de munc\ prestat\,
tot cu condi]ia s\ nu fie în
mod obiectiv incompatibil\
cu natura contractului. De
asemenea, are dreptul la indemniza]iile de boal\ [i tratamentul de sf=r[it de raport
(Tfr).
Andrea De Rossi
(continu\ la pag. 20)
SALDATORI A FILO/TIG con esperienza per carpenteria pesante.
Operai con esperienza di SEGA A NASTRO, TOUPIE' e SCORNICIATRICE.
Addetti alla CESOIA e PRESSOPIEGA CNC settore lamiera indisp. esperienza.
TECNICI qualificati meccanica o elettronica per lavoro di programmazione macchine CNC.
Meccanico con esperienza in
AUTOMAZIONE e OLEODINAMICA,
con esperienza.
FALEGNAME con esperienza nella
fabbricazione di mobili fuori misura.
MAGAZZINIERI/MULETTISTI con
esperienza nel settore mobili carico/scarico/magazzino.
Operai con esperienza nella produzione
di DIVANI pelle e/o tessuto.
Aut.Min. del 23/02/05 Prot.n° 1309 SG
ETJCA S.p.A. Agenzia per il Lavoro,
Filiale di Pordenone
Viale della Libertà, 2, 33170 Pordenone
Tel.0434/524968- Fax 0434/241360
E-mail: [email protected].
Gazeta Rom=neasc\
20 ACTUALITATE
13 - 19 iulie
Via]\ de navetist...
Acordul `n[el\tor...
(continu\ de la pag. 8)
Este vorba despre faptul c\
problema siguran]ei ar depinde
mai ales de prezen]a taberelor
de romi [i de afluxul de str\ini
[i nu, de fapt, de falimentul
politicilor sociale urmate anii
ace[tia de Campidoglio. Este de
ajuns s\ cite[ti cronicile cotidiene, [i ast\zi, pentru a-]i da
seama c\ fenomenele de microcriminalitate, de trafic, de
violen]e domestice, de furturi
din bijuterii nu au o amprent\
etnic\ cum mul]i ar putea fi
indu[i s\ cread\ `n mod eronat
de de clara]iile din ultimele
s\pt\m=ni.
Nimic nu se spune [i pu]in sa f\cut sau anun]at referitor la
acei mul]i anonimi lucr\tori
rom=ni, care stau [i a[teapt\ din
zori `n fa]a locurilor de
recrutare [i a depozitelor pentru
construc]ii. Sunt sui]i de ni[te
caporali `n camioane [i ma[ini
[i se pierd `n sutele de [antiere
regulare [i neregulare din Roma
[i din provincie. Unii dintre ei
primesc 40 de euro pentru 12
ore de munc\ grea [i, deseori,
mor c\z=nd de pe o schel\ sau
devin invalizi de tineri, nu
`nainte de a fi `mbog\]it
numeroase firme [i constructori
priva]i din Roma.
Domenico Ciardulli
La noi s-au adresat muncitori care `n
mod formal sunt part-time: dar sincer v\
spun c\ p=n\ acum nu am v\zut niciodat\
muncitori care s\ lucreze `n realitate
numai jum\tate de zi".
Cu toate aceste probleme legate de
c\l\torii [i locuin]e - care `nseamn\ neajunsuri [i costuri `n plus - ast\zi naveti[tii
sunt tot mai pu]in ceru]i, cu at=t mai mult
c\ dac\ ne referim numai la Reggio
Emilia [i numai la sectorul construc]iilor
sunt acum imigra]i disponibili, specializa]i
`n diferite domenii, `mp\r]i]i pe zone:
"~n Bassa sunt turci [i pakistanezi explic\ Cgil - la munte albanezi [i rom=ni;
la Reggio centru g\sim nord-africani, la
Sant'Ilario din nou albanezi [i rom=ni.
(continu\ de la pag. 7)
Acum sunt foarte ceru]i, pentru pavimentare, turci [i curzi: dac\ `nainte `i
pl\teau 4,50-5,50 euro pe or\, `n ultimul
timp compensa]iile s-au ridicat la 6,5
euro.
Dar nu este rar cazul `n care g\se[ti
imigran]i - mai ales neregulari, [i de aceea
[antajabili - care se mul]umesc cu 3-4
euro pe or\". Iat\ c\ sudi[ti ies "`n afara
pie]ei".
Contractele de munc\ sezonier\...
(continu\ de la pag. 19)
S\n\t\]ii www.ministerosalute.it.
Libretul sanitar
Cui s\ v\ adresa]i?
Libretul de conformitate sanitar\ era
înainte obligatoriu pentru to]i cei care
erau angaja]i la manipularea substan]elor
alimentare. Multe regiuni italiene l-au
anulat acum, pentru a-l înlocui cu unele
cursuri de formare [i cu m\suri de control
[i informare. Pentru a [ti dac\ în regiunea
în care se desf\[oar\ munca sezonier\
înc\ este necesar libretul sanitar, este recomandabil s\ v\ adresa]i birourilor competente ale Regiunii. Pentru mai multe
informa]ii, consulta]i site-ul Ministerului
În mod concret pentru a desf\[ura
munca sezonier\, poate fi util s\ v\
adresa]i asocia]iilor agricultorilor din
zon\ sau, mai bine, fiec\rei agen]ii agricole. ~n sectorul turistic pute]i contacta
direct structura sau trimite]i un curriculum vitae detaliat.
Pe internet sunt disponibile multe siteuri ale agen]iilor turistice, fermelor agricole [i hoteliere la care v\ pute]i adresa
pentru mai multe informa]ii.
www.osservatoriosullalegalita.org
“Am fost luat cu asalt...”
Sub p\m=nt srl...
(continu\ de la pag. 1)
(continu\ de la pag. 2)
~n acela[i timp m-au mai sunat diferite persoane, care
nici m\car nu voiau s\-[i spun\ numele, pentru a-mi cere s\
semnez procuri. Ceva absurd. Iar c=nd auzeau c\ i-am f\cut
v\ruluu mei o procur\, deveneau nervo[i.»
Ministerul rezolv\?
«Am citit atunci `n pres\ c\ ministerul de Externe ]ine
permanent leg\tur\ cu familiile, c\ ambasada Rom=niei a
`nfiin]at o celul\ de criz\, iar `n Eveneimentul Zilei scria c\
repatrierea corpurilor va fi pl\tit\ de consulat. Nimic
adev\rat. Am fost eu la minister, am vorbit la telefon de la
poarta ministerului cu un anume Diaconu, func]ionar de la
direc]ia consular\, care mi-a spus c\ statul nu pl\te[te
nimic. Acest domn p\rea foarte deranjat c\ i-am f\cut o
procur\ v\rului meu. Am sunat apoi la Amabasada
Rom=niei din Italia, de unde mi-au dat dpu\ numere de la
consulat, la care `ns\ n-a r\spuns nimeni niciodat\. P=n\ la
urm\ a luat leg\tura cu consulatul v\rul meu, [i ni s-a recomandat o firm\ de avocatur\ agreat\ de consulat».
~n aceste procuri, deobicei, se mai spune, sub diferite
forme, c\ familia victimei renun]\ la orice alt\ preten]ie
financiar\ ulterioar\, sau se men]ioneaz\ maximul sumei pe
care o va primi, dup\ acordarea desp\gubirilor.
Lucrurile devin apoi simple. ~n cazul unui accident de
munc\, de exemplu, avocatul merge `ntins la patronul bun de
plat\, [i cade la `n]elegere. "Dac\ ajungem la proces, pierzi
100.000 euro. D\-mi 30.000 [i `ncheiem cauza". Cam a[a se
trateaz\. Sau se merge la proces, dac\ desp\gubirile sunt
mult mai mari. Cert este c\ familia victimei se alege doar cu
banii de `nmorm=ntare, iar membrii re]elelor care c=[tig\ din
cadavre bag\ `n buzunar zeci de mii de euro. Pentru a
revendica desp\gubiri, reprezentan]i ai acestor re]ele bat
Rom=nia `n lung [i-n lat `n c\utarea familiilor victimelor
unor accidente care `nc\ n-au deschis un proces pentru
ob]inerea de desp\gubiri. Legal, sunt acoperi]i. Nimeni n-a
reu[it s\-i blocheze pe [acali. Banii `n joc sunt foarte mul]i,
de ordinul a milioane de euro. Sunt indivizi periculo[i [i `n
stare de orice pentru a-[i ap\ra businessul diabolic.
Activitatea acestor re]ele a ie[it `n eviden]\ [i cu ocazia
accidentului de pe autostrada Roma - Floren]a, `n care au
murit 6 persoane.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
FLAGRANT 21
~mpu[cat de so]ie [i amant
Pe 30 iunie a fost
descoperit un cadavru pe
autostrada Salerno - Potenza.
Era dezbr\cat [i era lovit de
5 gloan]e. Cu ajutorul
amprentelor, a fost identificat: Pavel Blaj, 29 ani,
rom=n cu cazier (la Verona
avusese o alterca]ie cu un
poli]ist [i a fost condamnat).
Pe 9 iulie a fost arestat\ so]ia
lui, Cristina Zaharia, `mpreun\ cu Massimo Adinolfi, un
`ntreprinz\tor de succes din
domeniul mobilie din localitatea San Marzano Sul Sarno
(provincia Salerno). Mobilul
crimei, sus]in investigatorii,
este pasional.
Cristina Zaharia (m\ritat\
Blaj), 19 ani, [i Massimo
Adinolfi, 40 ani, au fost
aresta]i pentru omor.
Ancheta `n acest caz o face
vestitul procuror Henry John
Woodcock de la Parchetul
din Potenza. Cristina era
so]ia lui Pavel Blaj, g\sit
mort pe 30 iunie, sub un pod
al autostr\zii c\tre Potenza.
Pavel era dezbr\cat, lovit
de cinci gloan]e: dou\ `n cap,
unul `n g=t [i dou\ `n inim\.
O adev\rat\ execu]ie. Dup\ o
serie de investiga]ii, au ie[it
la iveal\ numele lui Adinolfi
[i a rom=ncei, care dup\ un
lung interogatoriu f\cut personal de Woodcock, au fost
re]inu]i.
Cei doi aresta]i au de
mult\ vreme o rela]ie sentimental\, `n ciuda faptului c\
am=ndoi erau c\s\tori]i, [i el
are deja trei copii. Nu se [tie
cum s-a ajuns la crim\.
18 ani, obligat\ s\ se prostitueze
S-a încheiat cu dou\
arest\ri [i dou\ denun]uri în
stare de libertate o anchet\
a carabinierilor din Varese
început\ în februarie, dup\
semnalarea unei fete
românce de 18 ani. Fata s-a
prezentat militarilor declarând c\ a fugit de sub controlul a doi cona]ionali, un
b\rbat [i o femeie, care i-au
sustras documentele la
sosirea sa în Italia [i urmau
s\ o oblige s\ se prostitueze.
Cei doi o târâser\ deja
pe tân\r\ în diferite
localit\]i unde ar fi trebuit
s\ înceap\ s\-[i desf\[oare
activitatea, între provinciile
Varese [i Milano; profitând
îns\ de un moment de neaten]ie a paznicilor fata, a
reu[it s\ fug\ [i s\ contacteze carabinierii.
Militarii au reconstruit
apoi cu minu]iozitate
mi[c\rile efectuate de fata
de 18 ani înc\ de la sosirea
sa în Italia, strângând în
timp o serie de probe [i elemente utile pentru a da de
urma cuplului de proxene]i.
Dup\ cinci luni de munc\,
militarii au reu[it s\ dea de
ei: este vorba de un muncitor român, C.F. de 32 de
ani [i de o [omer\ de 22 de
ani, S.F., de origine
moldovean\. Cei doi au fost
aresta]i pe 20 iunie cu
acuza]ia de inducerea în
prostitu]ie [i acum sunt
închi[i la închisorile din
Varese [i Monza. În cadrul
aceleia[i anchete au fost
denun]a]i în stare de libertate [i doi italieni, acuza]i
de complicitate: este vorba
de M.M., de 41 de ani
[omer din Solaro (Milano)
[i de S.S., func]ionar
milanez de 49 de ani.
Ostia, violator prins la un an dup\ fapt\
L-au dat în urm\rire timp de peste un an. De când, în
2006, împreun\ cu un complice, capturat imediat, a violat
o fat\ englezoaic\ în p\durea din Castelfusano (l=ng\
Roma). Pe 23 iunie, carabinierii din Ostia l-au arestat la
aeroportul Leonardo da Vinci, imediat ce a debarcat dintrun zbor provenit din România. Este vorba de Ali Asan
Denis, de 29 de ani, extr\dat din România în urma unui
mandat de arest preventiv emis pentru sechestrare de persoan\, violen]\ sexual\, leziuni [i violen]\ privat\.
Episodul a avut loc pe 7 aprilie 2006 când tân\ra de 28
de ani, care lucra la un centru hipic din p\durea de pini,
revenea la re[edin]a în care locuia. În jurul orelor 19,
a[tepta autobuzul pe via Cristoforo Colombo, când doi
români în trecere, care aveau cu ei câteva sticle cu b\utur\,
i-au propus s\ bea împreun\. Fata a acceptat [i to]i împreun\ s-au dus în p\dure dar, dup\ câteva pahare, au început
violen]ele. Abia în jurul orelor [ase diminea]a a doua zi
fata a reu[it s\ fug\. La spitalul Grassi din Ostia, medicii iau diagnosticat 10 zile de îngrijiri medicale, pentru hematoamele pe care le avea pe tot corpul.
Apoi a fost transferat\ la Spallanzani pentru verificarea
altor boli. Carabinierii l-au arestat în ziua violului unul pe
dintre cei doi, V\noag\ Dumitru Daniel, de 28 de ani, în
timp ce încerca s\ fug\ pe biciclet\ spre Casal Palocco.
Mai târziu, militarii au ajuns la complicele s\u, numit
"chinezul", din cauza tr\s\turilor sale orientale.
Rovigo, preg\tea sechestrul fostei iubite
Preg\tise o adev\rat\
celul\ pentru a-[i sechestra
fost iubit\ în subsolurile
blocului în care locuia
tân\ra. Dup\ r\pire, avea
inten]ia de a o duce în
România. Ioan B\rbu]\,
român de 33 de ani, a fost
arestat de carabinierii din
Rovigo gra]ie semnal\rii
unor vecini ai fetei, care
auziser\ zgomote ciudate în
pivni]ele blocului.
În celul\, b\rbatul plasase
deja un scaun, corzi, c\tu[e,
band\ adeziv\, un briceag [i
o [urubelni]\: totul era
preg\tit pentru sechestrare,
care probabil ar fi trebuit s\
aib\ loc în scurt timp. Dup\
semnalarea vecinilor [i
g\sirea materialelor, militarii s-au pus imediat pe
urmele lui B\rbu]\ care în
trecut fusese deja denun]at
de fata care primise
amenin]\ri cu moartea tocmai de la fostul iubit.
B\rbatul a fost g\sit în
apropierea liniei feroviare [i
în `ncercarea de a-[i pierde
urmele nu a ezitat s\ traverseze în ciuda sosirii unui
tren Eurostar.
22 ROM+NI ~N ITALIA
Gazeta Rom=neasc\
13 - 19 iulie
ARI: “Desfiin]a]i Departamentul
pentru Rom=nii de Pretutindeni”
Scrisoare deschis\
Domnului pre[edinte al
Rom=niei, Traian B\sescu
Domnului prim ministru al
Rom=niei, C\lin Popescu
T\riceanu
Domnului ministru de
Externe Adrian Cioroianu
Domnului pre[edinte al
Senatului, Nicolae V\c\roiu
Domnului pre[edinte al
Camerei Deputa]ilor,
Bogdan Olteanu
Asocia]ia Rom=nilor din
Italia, cu sediul la Roma,
cere desfiin]area
Departamentului Rela]iilor
pentru Rom=nii de
Pretutindeni (DRRP) din
cadrul MAE [i o anchet\
guvernamental\ [i parlamentar\ la Ambasada Rom=niei
din Roma, cu privire la
activitatea desf\[urat\ de
aceast\ institu]ie `n sprijinul
comunit\]ii rom=ne[ti din
Italia. Am ajuns la aceast\
propunere drastic\ dup\ ce
timp de doi ani de zile am
sperat c\ DRRP va ajunge
`ntr-o zi s\-[i duc\ la `ndeplinire obliga]iile institu]ionale. Activitatea DRRP din
acest timp ne-a spulberat
orice iluzie, [i de aceea nu
solicit\m schimb\ri sau controale, pentru c\ ar fi inutile.
Singura solu]ie onest\ este
desfiin]area acestui Departament [i eventual alocarea
fondurilor c\tre pensionari,
av=nd `n vedere c\ se caut\
solu]ii de m\rire a pensiilor.
Inactiv [i indiferent
ARI consider\ ca DRRP
este inactiv [i indiferent la
problemele rom=nilor [i la
ac]iunile organizate de
comunitatea rom=neasc\ din
Italia. C=teva exemple din
ultima vreme sunt, credem,
concludente. O delega]ie a
ARI a solicitat [i ob]inut de
la Vatican participarea unei
delega]ii de rom=ni la
Audien]a General\ ]inut\ de
Papa Benedict al XVI-lea.
Rom=nii i-au `nm=nat Papei
o scrisoare `n care se cere
redeschiderea pentru rom=ni
a bisericii Tre Fontane din
Roma, `nchis\ `n urm\ cu
mai bine de un an. ~n mod
normal, DRRP ar fi trebuit
s\ fie interesat de preg\tirea
[i desf\[urarea acestei
`nt=lniri. Departamentul n-a
schi]at nici o mi[care `ns\,
de[i via]a religioas\ are un
rol central `n via]a comunit\]ii. Nu este `ns\ de
mirare.
Imagine de la `nt=lnirea
organizat\ de ARI pe 15
aprilie la Tor Vergata
Boicot la Tor Vergata
Pe 15 aprilie, ARI a organizat la Roma, `n pia]a Tor
Vergata, cea mai mare
`nt=lnire ortodox\ a
rom=nilor organizat\ vreodat\ `n str\in\tate, la care au
participat peste 10.000 de
rom=ni [i la care a fost
prezent Mitropolitul Iosif de
la Paris. DRRP a anun]at c\
sprijin\ ac]iunea cu o anumit\ sum\ de bani, dar ulterior, dup\ ce ARI a semnat
contracte cu furnizorii de
servicii `n baza promisiunilor Departamentului, banii
aloca]i au fost redu[i la
um\tate. ARI are acum probleme economice [i juridice
foarte mari cu cei care au
r\mas nepl\ti]i `n urma
acelui eveniment.
DRRP de fapt a boicotat
ac]iunea, `mpreun\ cu
Ambasada Rom=niei.
Spiritul de cooperare lipse[te
complet din aceste institu]ii,
nu lipse[te `ns\ arogan]a [i
rea-voin]a, pentru blocarea
oric\rei ac]iuni care nu laud\
guvernul sau din care se pot
trage foloase politice.
Regula bunului plac
Pe de alt\ parte, DRRP a
sprjinit f\r\ s\ clipeasc\
ac]iuni nesemnificative, cu
sume imense, probabil contra unei implic\ri politice a
solicitan]ilor. Contactul cu
Departamentul se face `ntr-
un mod excesiv de birocratizat, care descurajeaz\ orice
ini]iativ\ autentic\, dar
favorizeaz\ persoanele "prietene" conducerii actuale a
DRRP, conform regulii nr. 1
din Departament: bunul plac.
Chestiunea bisericii
rom=ne[ti `n Italia este doar
una din multele probleme ale
rom=nilor din Italia.
Imaginea rom=nilor este `n
c\dere libera, rom=nii
muncesc la negru [i sunt
nedrepta]i]i de patroni, cre[te
exponen]ial num\rul accidentelor de munc\, dar
DRRP nu este interesat de
aceste lucruri, cel pu]in nu
rezult\ din activitatea public\. De aceea, desfiin]area
acestui Departament [i
economisirea banilor din
care se finan]eaz\ este cea
mai bun\ solu]ie. Men]ion\m
c\ desfiin]area DRRP nu va
schimba cu nimic situa]ia
rom=nilor din str\in\tate,
pentru c\ nu se va sim]i `n
nici un fel.
Dac\ se va organiza un
sondaj de opinie printre
rom=nii din str\in\tate, credem c\ se va descoperi c\
99,99% dintre ei nu au auzit
`n via]a lor de DRRP [i ar fi
indigna]i s\ afle c\ cineva
cheltuie bani publici `n
numele lor.
Roma, 12 iulie 2007
Eugen Terteleac,
pre[edinte ARI
Celul\ de criz\
~n ceea ce prive[te activitatea Ambasadei Rom=niei de
la Roma, consider\m la fel de inificient\ implicarea acestei
institu]ii `n rezolvarea problemelor punctuale [i generale
ale comunit\]ii. Imaginea rom=nilor din Italia este marcat\
`nc\ de cazul Vanessa Russo - italianca ucis\ la metrou cu
umbrela de o prostituat\ rom=nc\ - [i de problema romilor
rom=ni, care au ajuns s\ se confrunte `n conflicte de strad\
cu poli]ia italian\. `n fiecare s\pt\m=n\ moare cel pu]in un
lucr\tor rom=n pe [antiere sau `n alte locuri de munc\,
majoritatea angaja]i la negru, netutela]i dec=t de avoca]i
care nu reu[esc `ntotdeauna s\ le apere drepturile. `n orice
]ar\ din lume, ambasadele `[i ap\r\ proprii cet\]eni [i
imaginea lor. `n Italia, Amabasada "nu se bag\", personalul
consulatului [i ambasadei nu iau atitudine. `n ritmul `n
care curg acuza]iile la adresa rom=nilor `n Italia, ar trebui
`nfiin]at\ o celul\ de criz\ care s\ reac]ioneze pe loc. Poate
s-ar g\si fonduri pentru `nfiin]area unei celule de criz\,
desfiin]`ndu-se acest DRRP inutil.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
Soprana rom=nc\ Angela
Gheorghiu a debutat pe 3 iulie
la Teatrul Scala din Milano cu
rolul Violettei din opera
„Traviata" de Verdi, la câteva
luni dup\ ce so]ul ei, tenorul
Roberto Alagna, a plecat de pe
scen\ dup\ ce a fost huiduit de
spectatori, `n timpul spectacolului "Aida". Angela
Gheorghiu a avut [i ea parte
de huiduieli. Rolul f\cut de ea
a fost caracterizat de unii critici drept unul potrivit pentru
opere de provincie, [i nu pentru vestita scen\ italian\.
Criticii milanezi au ironizat-o pe
soprana rom=nc\. "Gheorghiu cânt\ a[a
cum se obi[nuia la operele de provincie
acum mult timp", a scris „Il Giornale".
"Corriere della Sera" a fost foarte dur:
"Dar protagonista? Diva? O sopran\
bunicic\, `ntr-adev\r. Voce sub]ire,
dic]ie improbabil\, `ns\ intona]ia [i
culoarea aduc totu[i momente frumoase
de expresie. Problema e, de fapt, ce
face pe scen\: se poart\ precum diva ce
se crede c\ e, isteric, [i nu `ntruchipeaz\
minunatul personaj ce i-a fost
SPECTACOL 23
Angela Gheorghiu a
falsat la "Scala"
`ncredin]at.
Potrivit "La Stampa", primele
proteste ale publicului au fost înregistrate la finalul primului act, când
soprana a falsat. Aceasta nu [i-a pierdut
calmul, ie[ind din scen\ zâmbitoare.
Angela Gheorghiu a reu[it totu[i s\
evite o bun\ parte din critici, deoarece
acestea au fost `mp\r]ite cu dirijorul
Lorin Maazel. "S\racul Verdi", "S\raca
Italia", "Dirijorul ar fi trebuit s\ conduc\ o orchestr\ de amatori" au fost
doar c=teva dintre insultele spectatorilor c\tre dirijorul cu o experien]\ de
peste 50 de ani la Scala.
Criticii au spus c\ Gheorghiu a avut
"`ndrazneala" s\ interpreteze rolul
Violetta din "La Traviata" - rol pe care
La Scala `l asociaz\ cu Maria Callas.
Debutul Angelei Gheorghiu pe scena
milanez\, `n rolul Violettei, a fost anticipat de un recital sus]inut acolo `n
2006. "La Scala am ap\rut pentru prima
dat\ `ntr-un recital anul trecut [i m-a
bucurat felul `n care m-a primit publicul milanez", a declarat soprana `ntrun interviu publicat de "Corriere della
Sera" la sf=r[itul lunii iunie. Angela
Gheorghiu [i-a f\cut debutul `n rolul
Violetta `n 1994, la Covent Garden din
Londra.
"Traviata" este `n programul Scalei
p=n\ pe 21 iulie, iar Angela Gheorghiu
`mparte rolul cu Elena Mosuc [i Irina
Lungu.
International Phone Card
O găseşti oriunde,
o foloseşti oriunde.
Cu noua Charta suni la toate numerele din lume de la toate telefoanele din Italia.
• fără costuri suplimentare • fără impuls la răspuns
• tarifare la minut
• cartele în versiuni de 5 şi 10 euro, IVA inclusă
la toate
agent,iile
powered by
Cauţi un CREDIT care să vorbească limba ta?
CREDITE
CESIUNEA CINCIMII
Mesaj publicitar cu scop promoĠional
ÎMPRUMUTURI
AM AJUNS ŞI LA MILANO
MILANO via Vittor Pisani 19
Poţi găsi produsele noastre şi în
Punctele ISI Western Union convenţionate
BRESCIA via Vittorio Emanuele II, 18
Pentru mai multe informaţii
www.isifinancial.it
sau
800.900.300
Convorbire gratuită şi de la celulare
De Luni până Vineri 9.30 – 18.30
PORTOGRUARO via Camuccina , 45
FIRENZE via degli Artisti, 41/a
ROMA via San Sebastianello,16b
800.900.300
www.isifinancial.it
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 25
Partidele politice se preg\tesc
pentru europarlamentare
Partidul Na]ional Liberal (PNL), Partidul Democrat
(PD), Partidul Social Democrat (PSD) [i Uniunea
Democrat\ a Maghiarilor din Rom=nia (UDMR) au discutat
luni, 9 iulie, `n [edin]e separate despre preg\tirea campaniei
`n vederea alegerilor pentru Parlamentul European (PE).
Chiar dac\ data nu a fost stabilit\ `nc\, partidele au `nceput
s\-[i contureze listele pentru scrutinul preconizat a se
desf\[ura `n aceast\ toamn\.
Sebastian Bodu, fost pre[edinte la
Agen]ia Na]ional\ de Administrare
Fiscal\ (ANAF), [i demis de conducerea liberal\ a Ministerului Finan]elor.
PSD, la toamn\
Frunz\verde, cap de list\ la PD
Pre[edintele executiv al PD, Adriean
Videanu, [i secretarul general, Vasile
Blaga, ultimul fiind [i [eful stafului de
campanie, au confirmat c\ fostul ministru al Ap\r\rii, Sorin Frunz\vere va
conduce lista de candida]i ai PD `n
alegerile pentru Parlamentul European.
Printre al]ii pe list\ mai apare [i
Social-democra]ii `[i vor definitiva
lista cu candida]ii pentru Parlamentul
European abia `n toamn\, pesedi[tii
miz=nd `n continuare pe 12 locuri eligibile. Deocamdat\, social-democra]ii [iau propus ca, p=n\ la sf=r[itul acestei
s\pt\m=ni, c=nd va avea loc Comitetul
Executiv Na]ional, s\ `ntocmeasc\ lista
candida]ilor `n ordine alfabetic\. P=n\
acum, `n PSD au fost vehiculate dou\
nume pentru prima pozi]ie pe lista pentru europarlamentare: clujeanul Vasile
Pu[ca[, agreat de liderul Mircea
Geoan\, [i Adrian Severin, propus de
Organiza]ia Bucure[ti.
PNL preg\te[te surprize
Cu fostul ministru de Externe,
Mihai-R\zvan Ungureanu cap de list\,
liberalii ar vrea s\ ob]in\ c=t mai multe
voturi [i cu personalit\]i care s-au
remarcat nu at=t prin militantismul
politic, ci prin activitatea din zona societ\]ii civile, cum ar fi Renate Weber [i
Cristian P=rvulescu.
~n plus, liberalii mai au de rezolvat
problema candidaturii lui Adrian
Cioroianu, care [i-ar dori un loc pe list\
`n cazul `n care nu va mai fi ministru de
Externe.
Pre[edintele UDMR, Marko Bela, a
declarat, c\ forma]iunea pe care o conduce nu vrea s\ ri[te reprezentarea
maghiarilor la Bruxelles [i de aceea
este deschis\ la discu]ii cu celelalte
organiza]ii care `i reprezint\ pe
maghiari.
Vasile Tonjoc
34 ani
client Cariparma
din 2003
Astązi am o diplomą de inginer. Datoritą capacitąūilor mele. ûi datoritą împrumutului potrivit.
Cont Curent üi Împrumuturi Personale Sistema Welcome.
entaele
Virarnm
aūion
inte
o
Mutu%
100
turi
umu
Împrpersonale
ele
Prim i
3 lun gratuit
nt
ame
abon
Am reuşit să-mi continui studiile, plătindu-mi singur universitatea şi câştigând o mare provocare.
Datorită Sistema Welcome, un simplu cont curent care oferă împrumuturi personale studiate special
pentru noi, străinii. Şi în plus, cu Sistema Welcome am alte mari servicii: credite pentru casă, viramente
internaţionale, PagoBancomat, Europe Assistance gratuită, poliţa contra accidentelor.
Am descoperit în Cariparma o bancă specială, care mă ajută într-adevăr. Şi care mă face să mă simt acasă.
Cadou pentru noii clienūi ai Sistema Welcome
o cartelą telefonicą internaūionalą
www.cariparma.it
Mesaj promoūional. Taxele üi condiūiile economice aplicate acestui serviciu sunt descrise în Foile Informative
disponibile în toate filialele. Regulamentul operaūiunii cu premii este disponibil în toate filialele.
VREI SĂ DEVII
AGENTUL NOSTRU FINACIAR?
Înscriere UIC
Cursuri de formare
Câştiguri optime
800.900.300
SUNĂ IMEDIAT, E GRATIS ŞI DE PE CELULAR
Dacă vrei să faci parte din echipa noastră, acum poţi!
Este suficient să ceri codul la UIC şi vei avea tot sprijinul nostru pentru depunerea dosarului.
Oferim gratuit un curs de formare la sediile noastre.
În doar două luni vei putea desfăşura autonom activitatea ta lucrativă, cu o compensaţie procentuală foarte interesantă.
800.900.300
www.isifinancial.it
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 27
Pre[edintele B\sescu spune c\ nu
sunt bani pentru m\rirea pensiilor
Anun]at\ ini]ial pentru a ajunge spre
promulgare la sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, noua Lege a pensiilor nu a ajuns la
[eful statului, nici la aproape dou\
s\pt\m=ni de la adoptarea ei `n
Parlament. {i asta deoarece pre[edintele
~ntre timp, problema pensiilor a fost dezb\tut\ [i la
Guvern, unde premierul C\lin
Popescu T\riceanu s-a `nt=lnit
cu reprezentan]ii asocia]iilor
de pensionari, c\rora le-a dat
asigur\ri c\ `n mod sigur, anul
viitor pensiile vor fi m\rite `n
medie cu 43 %.
B\sescu: "Nu vreau
s\ fie o p\c\leal\ electoral\"
"V\ m\rturisesc c\ principalul meu obiectiv este ca
aceast\ lege s\ devin\ aplicabil\, pentru c\ este nevoie
absolut\ de m\rirea pensiilor.
Ce nu vreau s\ se `nt=mple
este utilizarea unei legi care,
pe urm\, s\ se dovedeasc\ a fi
o p\c\leal\ electoral\", a spus
Traian B\sescu. El a declarat
c\, imediat ce legea va veni la
promulgare, va solicita
Guvernului s\ precizeze
extrem de clar sursele de
finan]are [i viabilitatea legii dac\ poate fi aplicat\ pe termen lung sau, c\tre sf=r[itul
anului 2008, Fondul Na]ional
de Pensii se va afla `n pericol
de colaps.
F=c=nd referire la premierul Rom=niei, [eful statului a spus despre acesta c\:
"T\riceanu este departe de fi
un adversar pentru mine. El
este prim-ministrul Rom=niei,
dar `n niciun caz nu vorbim
despre un adversar politic", a
precizat pre[edintele Traian
B\sescu.
T\riceanu: "Sunt
dezam\git de cuvintele
lui B\sescu"
Cu ocazia `ntrevederii cu
reprezentan]ii pensionarilor,
premierul T\riceanu le-a spus
Traian B\sescu condi]ioneaz\ promulgarea legii de prezentarea de c\tre
Guvern a resurselor financiare necesare
"cel pu]in pe termen mediu", p=n\ `n
2010. Mai mult, problema promulgarii
noii Legi a pensiilor a adus readus `n
acestora c\ este dezam\git de
afirma]iile [efului statului.
"Sunt dezam\git de cuvintele
pe care le-a rostit pre[edintele, pentru c\, la pu]in timp
dup\ instalarea la Cotroceni,
pre[edintele B\sescu spunea
c\ scoaterea rom=nilor din
s\r\cie este o prioritate.
Spunea c\ citez: «deja sunt
b\tr=ni care atunci c=nd vine
po[ta[ul cu talonul de pensie
`ntreab\ de ce n-a venit pensia, a[a cum au promis-o
B\sescu [i T\riceanu `n campania electoral\ ?»", a spus
T\riceanu.
Guvernul a[teapt\
Pe de alt\ parte, Guvernul
a[teapt\ o cerere oficial\ din
partea pre[edintelui Traian
B\sescu privind explicarea
surselor de finan]are a
major\rii pensiilor. Mini[trii
Cabinetului T\riceanu se
declar\ dispu[i s\-i pun\
pre[edintelui la dispozi]ie un
documentar pe aceast\ tem\.
"Dat fiind interesul public
major pe care `l are aceast\
m\sur\, nu v\d niciun impediment ca pre[edintelui s\ i se
trimit\ un documentar complet despre sursele bugetare
pentru m\rirea pensiilor", a
men]ionat ministrul Muncii,
prim plan disputa dintre pre[edintele
Traian B\sescu [i premierul C\lin
Popescu T\riceanu. Pe de alt\ parte, liderul social-democrat, Mircea Geoan\ `i
va adresa o scrisoare [efului statului, `n
care `i va solicita promulgarea Legii.
Pensiile, un nou motiv de ceart\ `ntre premier [i pre[edinte
liberalul Paul P\curaru.
Premierul: "S\ nu
majorez pensiile?"
Drept urmare a declara]iilor [efului statului, replica
premierului nu a `nt=rziat s\
apar\. "Cei care se `ndoiesc
de faptul c\ statul nu ar avea
resurse financiare suficiente
pentru majorarea pensiilor
dovedesc o cras\ necunoa[tere
a realit\]ilor economice ale
Rom=niei", a declarat C\lin
Popescu T\riceanu. De
asemenea, premierul s-a r\stit
[i la cei care l-au acuzat c\
majorarea pensiilor nu ar fi o
m\sur\ liberal\: "T=mpenie
mai mare nu am auzit. Ce s\
fac, ca prim-ministru liberal,
Pensiile vor cre[te din 2008
Parlamentarii din Camera Deputa]ilor au aprobat `n unanimitate, joi, 28 iunie, propunerea legislativ\ a Partidului Social
Democrat de cre[tere a pensiilor. Legea prevede cre[terea
punctului de pensie, majorarea fiind de p=n\ la 37,5% din
salariul mediu brut pe economie de la 1 ianuarie 2008 [i p=n\
la 45% de la 1 ianuarie 2009, `n timp ce pensiile agricultorilor
vor cre[te de la 1 septembrie 2007, cu 50%.
Ministrul Muncii, Paul P\curaru a declarat c\ aceast\ majorare va duce valoarea punctului de pensie la 568 lei, de la 396
lei, c=t este `n prezent. Mai mult, el a preconizat c\ valoarea
punctului de pensie va ajunge la 747 lei, `n 2009.
patru ani c=t sunt la
guvernare, s\ nu majorez pensiile ca s\ nu fiu acuzat c\ fac
politic\ neliberal\?", a subliniat primul-ministru.
Geoan\ `i solicit\ lui
B\sescu, promulgarea
Pre[edintele Partidului
Social Democrat, Mircea
Geoan\ a fost mandatat de
conducerea partidului s\ `i
adreseze o scrisoare pre[edintelui Traian B\sescu, `n care
s\ `i solicite promulgarea legii
pensiilor. Anun]ul a fost f\cut,
luni, 9 iulie, de purt\torul de
cuv=nt al PSD, Cristian
Diaconescu. El a precizat c\
Geoan\ a fost mandatat, de
c\tre Biroul Permanent
Na]ional al partidului, s\ `i
adreseze o scrisoare pre[edintelui Traian B\sescu, `n care
s\ `i solicite "clar [i direct"
promulgarea legii privind
majorarea cu 45% a pensiilor.
~n plus, Diaconescu a mai
subliniat c\, "`n mod
neverosimil", subiectul
major\rii pensiilor a ajuns
subiect de "disput\ politicianist\ `ntre Palatul Victoria [i
Cotroceni", `n condi]iile `n
care utilitatea unei astfel de
major\ri nu poate fi pus\ `n
discu]ie.
28 ACTUALITATE
Pre[edintele Traian
B\sescu l-a atacat,
duminic\, 8 iulie, la
Alba Iulia, `n discursul s\u cu ocazia Zilei
Justi]iei pe ministrul
Tudor Chiuariu, critic=ndu-l pentru propunerea de schimbare
din func]ie a unui procuror. Totodat\, [eful
statului l-a mai acuzat
pe Chiuariu de `ndep\rtarea unor pasaje
favorabile la adresa
justi]iei rom=ne din
raportul Comisiei
Europene. El a precizat c\ magistra]ii au
drepturi, dar acestea
sunt destinate folosului cet\]enilor, nu
intereselor proprii.
Traian B\sescu a mai subliniat c\ face aceste observa]ii
`n leg\tur\ cu sistemul judiciar "`n calitate de pre[edinte,
dar [i ca membru de drept al
Consiliului Superior al
Magistraturii". ~n realitate,
potrivit Constitu]iei, pre[edintele doar conduce [edin]ele
CSM, c=nd particip\ la ele,
nefiind membru al acestuia.
B\sescu: "Facem
jocuri politice din
coduri"
La Alba Iulia, pre[edintele
Traian Basescu a‚ ]inut s\ precizeze c\ procesul de reform\
trebuie s\ continue `n Justi]ie
dar [i `n celelalte insitu]ii ale
statului. Despre puterile
Legislativ\, Executiv\ [i
Judecatoreasc\, el a ar\tat c\
acestea: "nu au, acum capacitatea de a ]ine pasul cu societatea rom=neasc\". ~n plus,
presedintele a apreciat c\ dac\
se continu\ `n acest fel
"risc\m s\ devenim o fr=n\ `n
evolu]ia pozitiv\ a societ\]ii".
~n opinia sa, "au dreptate
cet\]enii Rom=niei s\ se
pl=ng\ pentru c\ dreptatea li
se face foarte t=rziu. De
aceea, c=t mai rapid trebuie s\
venim cu noile coduri pe care
le tot am=n\m, facem jocuri
politice din ele".
Gazeta Rom=neasc\
13 - 19 iulie
Pre[edintele B\sescu a
atacat Justi]ia de ziua ei
B\sescu cere un ritm alert `n reforma justi]iei
~ncetarea monitoriz\rii
pe Justi]ie
Plec=nd de la premisa c\ `n
iunie, "nimeni nu [i-a pus
problema c\ Raportul UE s\
dispun\ `ncetarea monitoriz\rilor pe Justi]ie", B\sescu a
subliniat c\ "raportul de anul
viitor trebuie s\ `nsemne
`ncetarea monitoriz\rilor pe
Justi]ie. Va fi greu pentru noi
[i pentru dumneavoastr\ ca la
anul s\ justific\m prelungirea
pe `nc\ un an a monitoriz\rii
Justi]iei".
Conform [efului statului,
pa[ii pentru ie[irea de sub
monitorizare UE la capitolul
Justi]ie sunt: eficien]a luptei
`mpotriva corup]iei la nivel
`nalt; punerea Agen]ie
Na]ionale de Integritate `n
func]iune; capacitatea de a
pune sub control corup]ia la
nivel local. De asemenea,
B\sescu l-a criticat pe
Chiuariu pentru faptul c\ a
cerut demiterea procurorului
}ulu[, adjunctul de la
Departamentul Na]ional
Anticorup]ie, c=t [i pentru
`ncercarea de a cere oficialilor
europeni modificarea
pasajelor favorabile aduse de
raport DNA-ului.
B\sescu: "Drepturi `n
interesul Justi]iei"
De asemenea, Traian
B\sescu a atras aten]ia c\
privilegiiele acordate magistra]ilor, precum independen]a,
inamvoibilitatea sau stabilitatea constituie "elemente
care s\ serveasc\ Justi]ia [i nu
persoana". Pre[edintele le-a
mai cerut, mai ales judec\torilor, "responsabilitate pentru corectitudinea solu]iilor pe
care le d\m". El vrea ca CSM
s\ g\seasc\ o modalitate s\
sanc]ioneze "erorile ori reaua
credin]\". Mai mult, el s-a
ar\tat deranjat de faptul c\:
"sunt hot\r=ri ale Cur]ilor de
Apel care se substiuie Consiliului General (al Capitalei)
[i emit Hot\r=ri de urbanism
general c\ nu [tiu cine s\ construiasc\ pe un spa]iu verde".
El a adaugat c\ magistra]ii ar
trebui s\ `nteleag\ c\ independen]a Justi]iei nu `nseamn\
dreptul de a te substitui altor
puteri `n stat. "Avem limite [i
legile unei administra]ii
locale. Sunt legi care sunt valabile [i pentru judec\tori atunci c=nd judec\. Un plan de
urbanism al unui municipiu,
legea lui de dezvoltare nu
poate fi `nc\lcat de o hot\r=re
judec\toreasc\, nu po]i s\ ceri
s\ se fac\ un bloc turn acolo
unde consiliul local a stabilit
c\ r\m=ne spa]iu de agrement.
Asta `nseamn\ discre]ionar,
nu `nseamn\ independent", a
afirmat pre[edintele B\sescu.
Kovesi: "Ccces la o
Justi]ie aflat\ `n afara
influen]elor"
Procurorul general al
Rom=niei, Laura Codru]a
Kovesi, prezent\ de asemenea, la Alba Iulia a declarat c\
este convins\ c\ dup\ 1 ianuarie 2007 oamenii a[teapt\ s\
aib\ acces la o Justi]ie aflat\
`n afara oric\ror influen]e
subordonat\ doar exigen]elor
legii. "De aceea, cred c\ statutul de magistrat european nu
trebuie s\ r\m=n\ la nivel de
vorbe, ci trebuie perceput ca o
realitate de fiecare justi]iabil
`n parte. Statutul de magistrat
trebuie onorat prin conduita
irepro[abil\ pe parcursul
`ntregii cariere", a spus
Kovesi.
Chiuariu: "A[a-zisele acuza]ii sunt ridicole"
Pe de alt\ parte, Ministrul Justi]iei,
Tudor Chiuariu, a sus]inut, c\ a[a-zisele
acuza]ii ale pre[edintelui Traian B\sescu la
adresa sa sunt "ridicole", ar\t=nd c\ [eful
statului a f\cut [i o serie de erori `n discursul de la Alba Iulia."Este regretabil c\
pre[edintele a folosit Ziua Justi]iei pentru a[i lansa atacurile politice, a[a-zisele acuza]ii
sunt ridicole", a declarat Chiuariu. De altfel, ministrul Justi]iei, a spus c\ B\sescu a
f\cut "[i alte erori `n discursul de la Alba
Iulia, c=nd a spus c\ particip\ la Ziua
Justi]iei `n calitate de membru de drept al
Consiliului Superior al Magistraturii, "contrar prevederilor constitu]ionale care nu-i
confer\ pre[edintelui aceast\ calitate"."De
asemenea, le-a dat `ndrum\ri judec\torilor
despre cum ar trebui s\ solu]ioneze anumite
cauze, `nc\lc=nd independen]a acestora", a
conchis ministrul.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 29
Rom=nia, prima `n Europa la
detunare de fonduri comunitare
Potrivit Oficiului European de Lupt\ Antifraud\ (OLAF),
care a f\cut public luni, 9 iulie, raportul pe anul 2006
privind situa]ia cazurilor de deturnare a fondurilor
europene, Rom=nia se afla pe primul loc la fraudarea banilor UE dintre ]\rile candidate la aderare. Totodat\, cu 70 de
cazuri Rom=nia se situeaz\ pe locul doi, `n compara]ie cu
alte state membre ale Uniunii, la egalitate cu Belgia [i dupa
Italia unde s-au `nregistrat 71 de cazuri de fraud\. Rom=nia
dep\[este `ns\ cu mult Bulgaria, care, potrivit OLAF, a
raportat doar 27 de cazuri. Banii despre care se stabile[te
ca au fost fura]i trebuie restitui]i c\tre bugetul Uniunii. De
remarcat, este faptul c\ pagubele sunt acoperite nu din buzunarul celor vinova]i, ci din cel al tuturor contribuabililor.
Ho]ii Europei
Raportul OLAF pe 2006
arat\ c\, `n anul respectiv, `n
Rom=nia, s-au `nregistrat 70
de noi cazuri de fraud\ pe
fonduri comunitare, pe c=nd
`n Bulgaria doar 27, `n Turcia
16, `n Croa]ia 4 [i `n
Macedonia doar 2. Statistica
aceasta este `ns\ creat\ doar
pentru a analiza comparativ
situa]ia statelor candidate sau
`n negocieri descise cu UE.
~n ceea ce prive[te fraudarea fondurilor preaderare,
respectiv PHARE, ISPA [i
SAPARD, Rom=nia "conduce" deta[at `n r=ndul
statelor noi-membre (care au
aderat dup\ 2004) [i candidate
la aderare (pentru valul
urm\tor). Astfel, dintre cele
15 ]\ri la care raportul OLAF
face referire, Rom=nia figureaz\ pe list\ cu 14 cazuri de
deturnare a fondurilor preaderare, urmat\ de Bulgaria [i
Turcia, care au raportat doar
c=te dou\ astfel de cazuri `n
timp ce Estonia [i Polonia au
"comis" doar c=te o abatere
de la regulile europene de
cheltuire a banilor comunitari.
~n acela[i timp, cifra de 70
cazuri situeaz\ Rom=nia `n
panoul frunta[ de ]\ri membre, pe locul doi dup\ Italia
(71 de cazuri), la egalitate cu
Belgia [i `naintea Germaniei
(68 de cazuri).
de fraud\ care au fost
descoperite `n Rom=nia poate
p\rea comparativ ridicat, dar
consider\m asta drept un
semn credibil c\ lupta
`mpotriva fraudelor din fondurile comunitare este luat\
foarte `n serios [i c\ se fac
eforturi foarte importante `n
acest sens".
Semne bune
Finan]at de dou\ ori
Dintre cele 70 de cazuri
`nregistrate `n 2006, la OLAF,
24 de dosare sunt `nc\ active.
Cele mai multe cazuri de
fraudare, pe categorii de fonduri, se refer\ la ajutoarele
externe (15 dosare), urmate
de cazurile de deturnare a
banilor acorda]i pentru agricultur\. Cu toate acestea,
directorul general de la
OLAF, Franz-Hermann
Bruner declara c\: "leg\tura
noastr\ cu Departamentul
pentru Lupt\ Anti-Fraud\ este
excelent\. Num\rul de cazuri
Un caz descris `n raport
este legat de derularea unui
proiect privind drepturile
omului. Astfel, un ONG care
pretindea c\ urm\re[te promovarea unor reglement\ri
privind dreptul de]inu]ilor
rom=ni la standarde europene
de de]entie a c=[tigat de dou\
ori bani din fonduri europene
pentru acela[i proiect.
Rezultatele investiga]iilor au
scos la iveal\ faptul c\ `ntradevar, suma ob]inut\ de la
UE pentru proiectul `n cauz\
dep\[ea cu mult cheltuielile
Rom=nia, amenin]at\ cu blocarea fondurilor europene
Europarlamentarul german Manfred
Weber, reprezentat al Uniunii Cre[tinSociale, a afirmat, c\ Rom=nia [i Bulgaria
ar trebui s\ fie sanc]ionate cu blocarea fondurilor europene. Weber s-a ar\tat `ngrijorat
de corup]ia [i crima organizat\ din cele dou\
]\ri [i a precizat c\ a cerut Guvernului federal s\ fac\ demersuri la Bruxelles pentru
aplicarea de sanc]iuni celor dou\ state care
au aderat la UE, `n ianuarie 2007. Pozi]ia
europarlamentarului german este cu at=t mai
surprinz\toare cu c=t, `n iunie, c=nd ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a avut o
`ntrevedere la Bruxelles cu reprezentan]ii
grupurilor politice din Parlamentul
European, `n timpul c\reia le-a prezentat
acestora progresele din justi]ie [i lupt\ anticorup]ie, la finalul `ntrevederii, Manfred
Weber a ]inut s\ aprecieze "atitudinea
proactiv\" a ministrului rom=n `n promovarea justi]iei din Rom=nia la nivelul
Parlamentului European.
pentru derularea acestuia.
Totodat\, s-a descoperit c\
activit\]ile [i cheltuielile
legate de un proiect au fost
combinate cu activit\]ile [i
banii aloca]i altor proiecte [i
raportate de mai multe ori.
Mai mult, ONG-ul `n cauz\ a
cerut mai mul]i bani pentru
salarii dec=t a pl\tit `n realitate, declar=nd angaja]i fictivi.
Drept urmare, OLAF a cerut
ca fondurile comunitare alocate acestui proiect s\ fie
returnate c\tre bugetul
Comisiei Europene.
Telefon antifraud\
Cet\]enii din Rom=nia pot
s\ informeze autorit\]ile
europene, prin intermediul
unui serviciu telefonic gratuit,
despre cazurile de fraud\
`mpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
~n acest fel, este posibil\ o
comunicare cu Oficiul
European de Lupt\ Antifraud\
din Bruxelles, se arat\ pe siteul Reprezentan]ei Comisiei
Europene la Bucure[ti.
Aceasta este o extindere a
serviciului telefonic gratuit
existent, fiind acum disponibil
pentru 26 de ]\ri europene.
Cet\]enii acestor state pot lasa
un mesaj `nregistrat `n limba
lor matern\, comunic=nd
cazuri suspecte de corup]ie
sau fraud\ cu privire la bugetul Uniunii Europene. ~n
Rom=nia, telefonul gratuit
poate fi apelat la numarul: 0
8008 95 133.
Gazeta Rom=neasc\
30 ACTUALITATE
13 - 19 iulie
Profesorii recunosc c\ iau mit\,
iar studen]ii vor s\ emigreze
7% dintre profesori din sistemul universitar
recunosc c\ au luat [pag\, `n timp ce doi studen]i din zece se pl=ng c\ la facultate le-au fost
cerute cel pu]in o dat\ cadouri, bani sau servicii. Aceasta este una dintre datele relevate de
studiul "Sistemul universitar rom=nesc Opiniile cadrelor didactice [i ale studen]ilor",
lansat mar]i, 10 iulie, de Funda]ia Soros
Rom=nia.
Cercetarea mai arata\ c\
70% din profesori consider\
c\ `nv\]\m=ntul superior
rom=nesc este la fel de bun
ca cel din Vestul Europei, `n
timp ce doar 59% din studen]i sunt de acord cu aceast\
evaluare.
Patru profesori din zece
consider\ c\ universit\]ile nu
se bucur\ de o autonomie
universitar\ real\ [i c\
Ministerul Educa]iei de]ine
`nc\ un control prea mare
asupra universit\]ilor. ~n
acela[i procent, profesorii
declar\ c\ mai au un al doilea
loc de munc\, `n afara activit\]ii din universitatea unde
sunt `ncadra]i.
Aproape jum\tate dintre
profesori lucreaz\ `n cercetare sau predau [i la alte universit\]i. De asemenea, o
treime activeaz\ pe pia]\, fie
ca salaria]i, fie ca patroni.
“Este posibil ca, la fel ca `n
cazul `nv\]\m=ntului preuniversitar, ocuparea unei pozi]ii
`n sistemul universitar s\ constituie pentru tinerii absolven]i (cu prec\dere pentru cei
de sex masculin) doar o
solu]ie de tranzit. Salariile
mici, dot\rile meschine [i
[ansele reduse de avansare
rapid\ `i pot determina pe
ace[tia s\ se reorienteze [i s\
opteze pentru o slujb\ mai
bine pl\tit\ `n afara domeniului academic”, se spune `n
raport.
Aproape jum\tate
dintre studen]i se
g=ndesc s\ emigreze
~n ceea ce-i prive[te pe
studen]i, aproape un sfert
spun c\ au un loc de munc\,
iar aproape jum\tate (43%) ar
vrea s\ se stabileasc\ `n alt\
]ar\. De asemenea, marea
majoritate a studen]ilor
provin din mediul urban, doar
11% fiind n\scu]i `n mediul
rural.
Profilul studentului care
are mai mult\ `ncredere dec=t
ceilal]i `n [ansele pe care i le
d\ educa]ia este unul destul
de puternic conturat: el vine
din familii mai bine educate,
mai avute, dispune de mai
mul]i bani de buzunar, studiaz\ `ntr-o universitate mai
veche, av=nd peste 10.000 de
studen]i [i este `ntr-un an de
studiu mai mare.
81% dintre cadrele didactice intervievate consider\ c\
studen]ii vin la facultate slab
preg\ti]i din liceu, iar
jum\tate dintre profesori consider\ c\ studen]ii lor sunt `n
mic\ sau `n foarte mic\
m\sur\ interesa]i s\ `nve]e.
48% dintre studen]i [i doar
28% dintre cadrele didactice
consider\ c\ `nv\]\m=ntul privat este cel pu]in la fel de
bun ca `nv\]\m=ntul de stat.
Corup]ia la facultate
22% dintre studen]ii din
Rom=nia declar\ c\ cineva de
la facultate le-a cerut, cel
pu]in `ntr-o situa]ie, cadouri,
bani sau servicii. 13% dintre
studen]i declar\ c\ au dat curs
acestor cereri cel pu]in o dat\.
Aproximativ aceea[i pon-
dere a cadrelor didactice
(23%) declar\ c\ li s-au oferit
bani/cadouri/servicii de c\tre
studen]i. 7% dintre cadrele
didactice care declar\ c\ le-a
fost oferit\ mit\ recunosc [i
faptul c\ au acceptat-o
(aproximativ 2% din totalul
cadrelor didactice).
Raportorii noteaz\ c\ “au
fost foarte multe refuzuri de a
participa la cercetare ale profesorilor, motivul principal
fiind `ntreb\rile legate de
corup]ie.
Unii profesori completau
chestionarul [i c=nd ajungeau
la aceste `ntrebari refuzau s\
continue chestionarul sau s\
`l returneze. Au fost profesori
care, cu toate c\ [tiau cazuri
de acest gen, nu au vrut s\ le
men]ioneze `n chestionar,
tem=ndu-se de reac]ia
decanului. Aprobarea decanului - mai exact lipsa acesteia a fost un alt motiv invocat de
profesori pentru a nu participa la cercetare.
EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA"
PENTRU O VIA}|
~}I R|SPUND IMEDIAT
LA ~NTREB|RILE TALE DESPRE:
LINI{TIT|
~N ITALIA
Afl\ totul
despre drepturile tale
166.105.612
Decretul fluxurilor
Permisul de [edere
Sanatoria
Expulzarea
Viza de turism
Viza de studiu
Uniunea European\
Re`ntregirea
Cartea de [edere
Cet\]enia
Reziden]a
C\s\toria
Permisul de conducere
Convertirea permisului
Asigur\ri
Amenzi
Partita Iva
Declara]ia de venituri
Contribu]ii menajere
de luni pânĄ vineri, de la 10.00 la 19.00
costul convorbirii 1,57 € pe minut iva inclusĄ
Stranieri in Italia
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 31
Rom=nii sunt campioni europeni
la pensii pe caz de boal\
Din cei 5,6 milioane de pensionari rom=ni,
peste 800.000 figureaz\ ca bolnavi sau invalizi, o
propor]ie nemai`nt=lnit\ `n Europa. V=rsta
medie real\ a rom=nilor care se retrag din activitate este de doar 53 de ani. ~n prezent, v=rsta de
pensionare este de 58 de ani la femei, respectiv
63 de ani la b\rba]i. Peste 16% din ei se pensioneaz\ `nainte de termen, pe motiv de boal\
sau de invaliditate. Anual, mii de fal[i pensionari
`[i "cump\r\" dosarele menite s\-i scuteasc\ de
munc\, activ=nd apoi "la negru", `n ]ar\ sau `n
str\in\tate. Din acest motiv Ministerul Muncii,
Familiei [i Egalit\]ii de [anse (MMFES)
inten]ioneaz\ s\ `n\spreasc\ condi]iile de acordare a gradelor de invaliditate.
Pensionare la 53
de ani
Se elimin\ gradul III
de invaliditate
Rom=nii au o v=rst\
medie real\ de pensionare de
aproximativ 53 de ani. "S-a
ajuns `n aceast\ situa]ie pentru c\ multe persoane au ales
s\ se pensioneze, fie pentru
c\ nu [i-au mai g\sit un loc
de munc\, fie pentru c\ au
considerat pensionarea drept
o solu]ie pentru a avea un
venit lunar stabil", explic\
sociologul Marian Preda,
`ntr-un studiu prezentat
recent de Centrul Parteneriat
pentru Egalitate.
Privitor la fluctua]ia
num\rului de pensionari,
specialistul indic\ faptul c\
`n 1990, `n Rom=nia existau
3,5 milioane de pensionari,
`n 2004 erau opt milioane,
iar `n prezent num\rul acestora ajunge la 5,5 milioane.
"Cre[terea num\rului de pensionari, `n perioada 19902004, s-a datorat
"generozit\]ii" guvernan]ilor
care, interesa]i de voturile
pensionarilor, au luat
diverse m\suri care au condus la pension\ri anticipate,
la sc\derea v=rstei de pensionare [i chiar la abuzuri `n
sistemul de pensii,
cum ar fi cele din zona pensionarilor pe caz de
boal\", este de p\rere Marian
Preda.
~n aceste condi]ii,
Ministerul Muncii, Familiei
[i Egalit\]ii de [anse
inten]ioneaz\ s\ condi]ioneze
mult mai drastic verific\rile
medicale [i baremurile care
permit pensionarea din cauze
medicale, potrivit unui
proiect de modificare a Legii
19/2000 privind sistemul de
pensii [i alte asigur\ri
sociale. Oficialii MMFES
vor chiar s\ elimine gradul
III de invaliditate dintre
situa]iile care produc pensii
de invaliditate sau boal\ pentru beneficiari.
Modific\ri legislative
Potrivit proiectului, dou\
dintre noile condi]ii vor fi ca
invaliditatea s\ fi survenit `n
perioada `n care poten]ialul
beneficiar era neap\rat
pl\titor de asigur\ri sociale,
sau la cel mult un an dup\
data la care i-a `ncetat calitatea de asigurat.
Totodat\, proiectul de
modificare a Legii 19/2000
va anula dreptul la pensie de
invaliditate [i celor care au
realizat jum\tate din stagiile
de cotizare, `n raport cu
v=rsta pe care o aveau atunci
c=nd au f\cut solicitarea de
pensionare.
O alt\ m\sur\ preconizat\
de MMFES este excluderea
de la indemniza]ii a persoanelor care au gradul III de
invaliditate. "Aceast\ categorie de beneficiari are posibilitatea de a desf\[ura o
activitate productiv\ [i - implicit - de a realiza stagii de
cotizare", se arat\ `n motiva]iile m\surilor propuse `n
proiectul de act normativ.
Mii de fal[i invalizi
Anual, Institutul Na]ional
de Expertiz\ Medical\ [i
Recuperare a Capacit\]ii de
Munc\ (INEMRCM), aflat
`n subordinea CNPAS,
descoper\ mii de astfel de
persoane, care `[i cump\r\ cu
bani "grei" dosarele de pen-
sionare pe caz de boal\.
Num\rul lor nu poate fi
cunoscut exact, ci doar `n
urma verific\rilor f\cute prin
sondaj de INEMRCM.
~n cursul anului 2006 au
fost internate la INEMRCM
9.420 de persoane, din care
2.849 de persoane pentru
consulta]ii de investiga]ii [i
evaluarea capacit\]ii de
munc\ [i 6.137 pensionari de
invaliditate pentru verificare
de expertiz\. Din cele 2.849
cazuri de propunere la pensie de invaliditate evaluate `n
institut la solicitarea
medicilor exper]i din teritoriu, 58% nu prezentau
afec]iuni invalidante la
momentul intern\rii, fiind
respinse de la `ncadrarea `n
grad de invaliditate.
Pensionarii, la munc\ `n Italia
INEMRCM nu are competen]a s\ stabileasc\ dac\ documentele medicale care stau la baza `ntocmirii dosarului
medical pentru pensionarea de invaliditate sunt false. {i,
dup\ cum afirm\ oficialii CNPAS, nu exist\ o p=rghie
legal\ prin care s\ fie tra[i la r\spundere cei depista]i ca
fal[i pensionari de invaliditate, `n afara priv\rii de indemniza]ia ob]inut\ ilegal. La `nceputul acestui an, la nivelul
serviciilor de expertiz\ medical\ se aflau `n eviden]\
836.240 pensionari de invaliditate, din care 689.957
revizuibili. Reprezentan]i din CNPAS au dezv\luit c\
exist\ destule sesiz\ri care arat\ c\ mul]i dintre fal[ii pensionari activeaz\ "la negru", `n ]ar\ sau `n str\in\tate: "Au
fost situa]ii `n care erau chiar la munc\, `n Italia, la construc]ii", explic\ un oficial din MMFES.
România în direct
Ajunge un SMS
la 482505
PENTRU ACTIVARE
PENTRU A TE ABONA
(plĆteüti la fiecare SMS primit*)
(plata lunarĆ anticipata*)
TRIMITE UN SMS
LA 482505 ûI SCRIE:
TRIMITE UN SMS
LA 482505 ûI SCRIE:
OROSCOPO
(1 sms pe zi)
SPORT
(2-4 sms pe zi)
NEWS
(2-4 sms pe zi)
ALLNEWS
(news+sport)
ALLNEWS LIGHT
(2 sms pe zi)
Semnul zodiacal trebuie sĆ fie scris în italianĆ (de ex.: ORO PESCI 11 ON)
Semnele zodiacale sunt: ariete (berbec), toro (taur), gemelli (gemeni), cancro (rac), leone (leu), vergine
(fecioarĆ), bilancia (balanĦĆ), scorpione (scorpion), sagittario (sĆgetĆtor), capricorno (capricorn), acquario (vĆrsĆtor), pesci (peüti)
Pentru a primi o singurĆ ütire, trimite un SMS la 482505 üi scrie ORO <SEMNUL> 11, SPORT 11, NEWS 11, ALLNEWS 11, ALLNEWSL11
Pentru dezactivare trimite un SMS la 482505 üi scrie <nume serviciu> 11
OFF (de ex: sport 11 off)
*Pentru clienĦii TIM, costul serviciului este de € 0,1549 pentru fiecare SMS primit. iva inclusĆ, € 0,1240
iva inclusĆ pentru fiecare SMS trimis. Pentru clienĦii WIND, costul serviciului este de € 0,15 iva inclusĆ
pentru fiecare SMS primit, € 0,12 iva inclusĆ pentru fiecare SMS trimis. Pentru a beneficia de aceste
servicii cu operatorul de telefonie mobilĆ Wind este necesar un celular Dual Band
*Costul abonamentului este de € 3 iva inclusĆ pe lunĆ, € 5 iva inclusĆ
pentru serviciul ALLNEWS.
Powered by
Pentru informaĦii, trimite email [email protected], de la 9 la 18.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 33
~ntuneric pe Autostrada Soarelui
{ase persoane au decedat, iar
doi [efi din Poli]ie au fost demi[i
Accidentele, incendiile [i moartea nu au ocolit Autostrada
Bucure[ti-Constan]a, `n intervalul 6-9 iulie. ~n doar patru
zile [ase oameni [i-au pierdut via]a, s-au `nregistrat 12 r\niti
[i de 20 ma[ini avariate. Ca urmare a acestor evenimente
[efii poli]iei rutiere [i poli]iei autostr\zi au fost demi[i, pe
motiv c\ "cei doi au pus `n pericol siguran]a traficului rutier,
cu consecin]e grave". De asemenea, Ministerul Internelor [i
Reformei Administrative (MIRA) a suplimentat num\rul
echipajelor de poli]ie de pe Autostrada Soarelui.
6 mor]i `n 4 zile
Prima persoan\ a decedat
vineri, 6 iulie, dup\ un accident `n lan], iar apoi `n trei
zile al]i cinci oameni [i-au
pierdut via]a. S=mb\t\, un
Mercedes a intrat sub o autocistern\, iar [oferul acestuia a
murit `n urma impactului.
Duminic\, o femeie de 34 de
ani, pasager\ pe motocicleta
prietenului s\u, care mergea
spre litoral, [i-a pierdut via]a
dup\ ce vehiculul s-a r\sturnat
[i s-a lovit de parapet. Culmea
este c\ vehiculul a suferit
doar avarii minore, iar conduc\torul s\u a sc\pat cu
c=teva zg=rieturi. Trei persoane au murit o zi mai
tr=rziu, pe Autostrada Sorelui
dup\ ce ma[ina `n care se
aflau a fost lovit\ de un TIR [i
a luat foc. Timp de trei ore
circula]ia a fost `ntrerupt\ pe
ambele sensuri de mers.
Reprezentan]ii poli]iei rutiere
spun c\ autoturismul `n care
se aflau cele trei persoane era
oprit neregulamentar. ~n urma
impactului cu TIR-ul, ma[ina
a fost aruncat\ la aproximativ
50 de metri [i a luat foc, cele
trei persoane aflate `n\untru
fiind carbonizate.
Amenzi pentru
proprietari
Dup\ ce vineri, din cauza
fumului gros produs de
arderea miri[tilor, au avut loc
tampon\ri `n lan], pe ambele
sensuri, ce au prins `n carambol 19 ma[ini, iar un om a
murit, s=mb\t\ [i duminic\
patru incendii au cuprins din
nou vegeta]ia uscat\ de pe
marginea autostr\zii. ~n timp
ce pompierii stingeau
fl\c\rile, comisarii G\rzii
Na]ionale de Mediu au dat
amenzi proprietarilor care nu
au intervenit pentru a limita
extinderea incendiilor. Numai
`n C\l\ra[i au fost date amenzi de 400.000 de lei.
Erori `n lan]
La accidentul de vineri
poli]i[tii prezen]i la fa]a locului au aplicat primul pas din
a[a-numitul management al
incidentului rutier, bloc=nd
traficul cu un TIR, pus de-a
curmezi[ul drumului. Poli]ia a
comis apoi o gaf\ de
propor]ii, bloc=nd ini]ial traficul doar pe sensul de mers pe
care se produsese primul accident, cu toate c\ era evident
c\ fumul gros pune `n pericol
[i traficul din sens opus. Dup\
c=teva minute gre[eala a fost
taxat\ `n cel mai grav mod cu
putin]\, prin producerea celui
de-al doilea accident.
Teoretic, materialele necesare
pentru blocarea autostr\zii [i
devierea traficului la prima
ie[ire situat\ `nainte de accident ar fi trebuit aduse cu
camionul de Compania
Na]ional\ de Autostr\zi [i
Drumuri Na]ionale (CNADNR). Practic, la ora la care
Poli]ia a trebuit s\ opreasc\
traficul, respectivul camion
nici nu plecase de la depozitul
companiei. Despre depozite
cu materiale pentru semnalizare, situate l=ng\ ie[irile
de pe autostrad\, nici nu poate
fi vorba, `n condi]iile `n care
de pe Autostrad\ se fur\ p=n\
[i balizele antiorbire.
Victime colaterale
Accidentele produse vineri
pe drumul spre Consan]a au
avut a doua zi, dou\ "victime
colaterale": Dumitru Jianu,
[eful Direc]iei Poli]iei
Rutiere, [i Mihai Axente,
[eful Poli]iei Autostr\zi, au
Autostrada Bucure[ti-Constan]a este inclus\ `n coridorul
IV paneuropean [i a fost `nceput\ `n urm\ cu aproximativ
12 ani. P=n\ acum nu s-a construit nici m\car jum\tate din
ea, `ns\ au fost mai multe t\ieri de panglici `n func]ie de
c=]i mini[tri s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor.
Oficialii acestui minister spun c\ dou\ tronsoane din
autostrad\ sunt dotate cu sisteme de control cum ar fi telefoane S.O.S., camere video, pentru monitorizarea traficului sau panouri de avertizare. Pentru toate acestea s-au
cheltuit mai multe milioane de euro, dar exist\ o singur\
problem\: nu func]ioneaz\, acest aspect fiind semnalat [i
de c\tre poli]i[tii rutieri.
fost demi[i de ministrul
Internelor, Cristian David.
Justificarea oficial\ a acestei
m\suri a fost c\ "de[i aveau
dispozi]ii clare, cei doi
poli]i[ti cu func]ii de comand\
nu au gestionat corespunz\tor
resursele umane [i logistice
avute la dispozi]ie.
~n plus, ace[tia au demonstrat at=t o abordare superficial\ `n ceea ce prive[te activit\]ile de prevenire [i monitorizare a traficului rutier, c=t [i
o lips\ de coordonare a efectivelor din subordine care,
prin ac]iunea lor pasiv\, au
pus `n pericol siguran]a traficului rutier, cu consecin]e
grave".
Supliment\rile
echipajelor
Ca de obicei `n asemenea
cazuri soldate cu mor]i [i
r\ni]i, Ministerul Internelor [i
Reformei Administrative
(MIRA) a suplimentat
patrulele cu 20 de echipaje
provenite de la Poli]ia Rutier\
din jude]ele prin care trece
autostrada Bucure[tiConstan]a. ~n plus, nu s-a luat
absolut nicio m\sur\ pentru a
se evita apari]ia unor situa]ii
similare pe autostrada
Bucure[ti-Pite[ti sau pe alte
drumuri na]ionale situate `n
zona de c=mpie, cu toate c\,
`n aceast\ perioad\ a anului,
incendiile de miri[te sunt
extrem de frecvente.
34 ACTUALITATE
Gazeta Rom=neasc\
13 - 19 iulie
Traian B\sescu a retrocedat
ilegal Parcul Bordei
Peste trei sute de persoane au r\spuns duminic\, 8 iulie,
apelului Partidului Verde [i Partidului Ecologist Rom=n,
adun=ndu-se `n fa]a parcului Bordei din Capital\, pentru a
protesta fa]\ de modul `n care prim\ria trateaz\ poten]iala
distrugere a acestei zone verzi a ora[ului. ~n acelea[i timp,
primarul Adriean Videanu a prezentat documente prin care a
`ncercat s\ demonstreze c\ cele 3,3 hectare de teren pe malul
Lacului Floreasca au fost retrocedate legal. Supriza vine
`ns\ din partea pre[edintelui Traian B\sescu, cel care pe
vremea c=nd era primar general a semnat cele dou\ dispozi]ii, care se dovedesc a fi ilegale [i cu ajutorul c\rora
omul de afaceri Costic\ Constanda a intrat `n posesia
Parcului Bordei.
"Crim\ ecologic\"
Reprezentan]ii Partidului
Verde au anun]at c\ vor depune pl=ngeri penale `mpotriva celor vinova]i de aceast\
situa]ie, consider=nd c\ este
vorba, de fapt, despre o "crim\ ecologic\". La scurt timp
dup\ debutul protestului, printre sutele de manifestan]i [i-a
f\cut apari]ia [i Ion Iliescu,
care a "str=ns" m=ini, a z=mbit, a dat sfaturi [i, binein]eles, i-a amenin]at politic pe
cei care vor s\ distrug\ parcul
Bordei, principalul vizat primarul Adriean Videanu.
Atac la primar
Pre[edintele B\sescu a
lansat un atac-surpriz\ la
adresa primarului Videanu.
{eful statului [i-a exprimat,
curiozitatea fa]\ de modul `n
care institu]iile statului se
raporteaz\ la banii publici [i
la cei priva]i, sus]in=nd c\
acestea manifest\ o grij\ special\ pentru sectorul privat.
Replica lui B\sescu pare mai
degrab\ o repozi]ionare de
ultim moment, av=nd `n vedere c\ toat\ povestea Parcului Bordei `l are la origine pe
primarul Traian B\sescu.
Videanu a prezentat
documentele
Primarul Capitalei,
Adriean Videanu a prezentat
public documentele pe care le
de]ine `n arhiva municipalit\]ii referitoare la Parcul
Bordei, retrocedat de fostul
primar general Traian B\sescu omului de afaceri Costic\ Costanda. El spune c\ dea lungul timpului, a `ncercat,
prin negocieri succesive, s\
dea o solu]ie viabil\ pentru
Parcul Bordei. "Am `ncercat
s\ ofer depoul din spatele
Guvernului, am `ncercat prin
recompensare, dar nu am
reu[it. Legea contenciosului
administrativ m\ oblig\, `n
schimb, s\ dau consilierilor
posibilitatea de a aplica sentin]a instan]ei de modificare a
planului urbanistic. Personal,
consider hot\r=rea judec\toreasc\ un atentat la autonomia
administra]iei locale, singura
`ndrept\]it\ s\ decid\ asupra
dezvolt\rii localit\]ii", a
declarat, Videanu.
A f\cut-o legal
Totodat\, Adriean Videanu
a `ncercat s\ demonstreze c\
fostul primar general Traian
B\sescu a retrocedat legal
cele 3,3 hectare de teren c\tre
Costic\ Costanda. Primarul a
f\cut public, `n sf=r[it, at=t
actul de proprietate al municipalit\]ii asupra terenului (din
23 septembrie 1933), c=t [i
alte documente care, spune el,
ar dovedi c\ terenul era
domeniu privat al Bucure[tiului [i putea fi retrocedat legal.
Numai c\ aceste documente
arunc\ [i mai multe semne de
`ntrebare asupra "afacerii
Bordei", gestionat\ de actualul pre[edinte, Traian
B\sescu, pe vremea c=nd era
primar general.
B\sescu a retrocedat
ilegal
Terenul parcului a fost
cump\rat de municipalitate
pentru utilitate public\, dar a
fost retrocedat `n locul altui
teren, f\r\ ca schimbul s\ fie
aprobat de Consiliul General
al Municipiului Bucure[ti. Pe
de alt\ parte, ca s\ arate c\ era
domeniu privat, Videanu a
prezentat o hot\r=re judec\toreasc\ `n care instan]a constat\, c\ terenul respectiv este
domeniu privat al ora[ului.
Numai c\ aici apare `nc\ o
ilegalitate: sentin]a respectiv\
a fost dat\ `n noiembrie 2003,
la dou\ luni dup\ ce terenul
fusese retrocedat de B\sescu.
Altfel spus, primarul B\sescu
a comis o ilegalitate [i pentru
c\ a retrocedat un teren aflat
`n litigiu, `ntre Prim\ria sectorului 1 [i dou\ mo[tenitoare,
Angelescu Ioana [i Angelescu
Monteoru Geta. ~ntrebat dac\
el ar retroceda un teren aflat
`n litigiu, primarul Videanu a
r\spuns: "Nu restitui terenuri
ale fo[tilor proprietari pe terenuri aflate `n litigiu!", contrazic=nd astfel decizia laut\
de actualul [ef al statului.
Parcul Bordei
Terenul de 3,3 hectare de
pe malul lacului Floreasca a
devenit proprietatea omului
de afaceri Costic\ Costanda `n
septembrie 2003, `n urma
unei dispozitii de primar general. Potrivit prevederilor
urbanistice `n vigoare,
Costanda nu poate s\ construiasc\ pe o suprafa]\ mai mare
de 15% din actuala `ntindere
a parcului. Cu toate acestea,
potrivit sentin]ei Cur]ii de
Apel, Costanda a ob]inut
dreptul de a construi pe o
treime din suprafa]a parcului
(pe aceast\ suprafa]\ omul de
afaceri vrea s\ construiasc\ un
cartier reziden]ial). Transformarea indicatorilor urbanistici
ai terenului Bordei se poate
face numai de c\tre Consiliul
General al Municipiului
Bucure[ti (CGMB), prin aprobarea unui plan urbanistic
zonal (PUZ).
17 miloane de euro desp\gubiri
Primarul general al Capitalei a mai precizat c\ edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, este cel care decide ce se poate
construi `n perimetrul parcului Bordei, chiar dac\ Consiliul
General aprob\ PUZ. Videanu a ad\ugat c\ func]ia `l oblig\
s\ acorde cele 17 milioane de euro desp\gubire omului de
afaceri Costic\ Costanda, p=n\ pe 22 iulie, la 30 de zile dup\
ce Curtea de Apel a obligat Prim\ria General\ la plata
desp\gubirilor. "Chiar dac\, personal, consider c\ hot\r=rea
judecatoreasc\ de desp\gubire a lui Costanda este un atentat
la autoritatea public\", a spus Videanu.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 35
Taxarea muncii `n Rom=nia,
la cel mai `nalt nivel din Europa
Nivelul de impozitare a for]ei de munc\ din Rom=nia este unul
dintre cele mai mari din Europa, situa]ie ce dauneaz\ `ntregii
economii. Un alt efect al nivelului mare de impozitare este reducerea productivit\]ii muncii [i, prin urmare, afectarea PIB-ului.
Impozitarea ridicat\ a for]ei de
munc\ `n Rom=nia, una dintre cele mai
mari din Europa, d\uneaz\ `ntregii
economii, determin=nd o reducere a
productivit\]ii muncii [i, prin urmare, a
PIB, f\r\ s\ ofere, `n schimb, siguran]a
pensionarilor, se arat\ `ntr-un studiu al
B\ncii Mondiale.
Potrivit studiului realizat de Banca
Mondial\, "Programul de dezvoltare
uman\ `n Rom=nia", sistemul de pensii
"continu\ s\ fie afectat de sl\biciuni
structurale majore [i s\ impun\ o rat\
de contribu]ie sporit\ care stimuleaz\
evaziunea, reduc=nd [i baza de contribu]ie". For]a de munc\ din Rom=nia
este una dintre cele mai greu impozitate
din Europa, cheltuielile totale cu asigur\rile sociale (pensii, s\n\tate, [omaj,
accidente de munc\ [i handicap) reprezent=nd jum\tate din salariul brut.
~ntr-un clasament al valorii contribu]iilor pl\tite at=t de angajat, c=t [i
de angajator `n Europa, Rom=nia se
situeaz\ pe locul [ase din 26 ]\ri, cu
46,25%, fiind dep\[it\ numai de
Olanda, Cehia, Fran]a, Albania [i
Polonia. La polul opus al clasamentului
de afl\ Belgia, Marea Britanie [i
Irlanda, unde contribu]iile cumuleaz\
mai pu]in de 30%.
Studiul Bancii Mondiale eviden]iaz\
c\ "efectul combinat al taxelor mari
aferente salariilor `l constituie reducerea productivit\]ii muncii [i angajarea
de for]\ de munc\ experimentat\, [i prin
urmare [i o reducere a PIBului.
Astfel, sistemul de pensii nu numai
c\ nu ofer\ siguran]\ persoanelor `n
v=rst\ `n mod durabil [i echitabil, dar
mai [i d\uneaz\ `ntregii economii".
~n ciuda locului ocupat de Rom=nia
`n acest clasament, veniturile pe care
statul rom=n le `ncaseaz\ sunt printre
cele mai mici din Europa. Astfel,
Rom=nia ocup\ al\turi de Marea
Britanie [i Irlanda ultimile trei locuri
din totalul de 26 analizate de Banca
Mondial\, contribu]iile din impozitarea
salarial\ reprezent=nd mai pu]in de 6%
din PIB.
Austria, Italia, Polonia [i Slovenia
ob]in din contribu]ii sume de peste 12%
din PIB, afl=ndu-se pe primele locuri,
`n Europa. ~n studiu se mai arat\ c\
nivelul contribu]iilor sociale s-a majorat `ncep=nd cu 1990 ca urmare a
cre[terii num\rului pensionarilor `n
paralel cu sc\derea num\rului de angaja]i.
Astfel, bugetul statului a fost afectat
prin reducerea veniturilor [i sporirea
cheltuielilor, solu]ia identificat\ de
Guvern fiind majorarea contribu]iilor.
Gazeta Rom=neasc\
36 ACTUALITATE
La mai bine de 2.000 de
ani de la stabilirea minunilor Antichit\]ii de c\tre
`nv\]a]ii greci, oamenii
aduna]i s=mb\t\, 7 iunie, pe
stadionul Da Luz din
Lisabona (Portugalia) au
fost martorii desemn\rii
celor [apte "noi" minuni ale
lumii, dup\ ce `n jur de 100
de milioane de oameni au
votat pe Internet sau la telefon. Astfel, Marele Zid
Chinezesc, cetatea Petra din
Iordania, statuia lui Iisus
Hristos M=ntuitorul (Cristo
Redentor) de la Rio de
Janeiro, Mausoleul Taj
Mahal, din India, ruinele
inca[e ale ora[ului Machu
Picchu (Peru), Colosseumul
din Roma [i fosta cetate
maya de la Chichen-Itza, `n
Mexic, sunt cele [apte noi
minuni ale lumii.
Cele sapte "noi" minuni
ale lumii au l\sat `n afara listei monumentul englezesc
Stonehenge, turnul Eiffel din
Paris [i acropolele ateniene,
prezente [i ele printre
primele zece "favorite".
13 - 19 iulie
"Noile" minuni ale lumii
voteze `n mas\.
Cetatea din de[ert
Marele Zid Chinezesc
Marele Zid Chinezesc,
la "`n\l]ime"
Primul clasat a fost
Marele Zid Chinezesc, urmat
de ora[ul antic Petra din
Iordania [i de statuia lui Isus
M=ntuitorul din Rio de
Janeiro, Brazilia.
Monumentul na]ional al
chinezilor a fost `n\l]at ca
mijloc de ap\rare de pe vre-
mea dinastiei Qin (221-206
`.Hr.). ~ntins pe circa 6.400
de kilometri [i vizibil din
spa]iu, Zidul Chinezesc [i-a
completat acum statutul de
cea mai lung\ construc]ie de
pe planet\ cu distinc]ia de
"noua" minune a lumii. Un
aport semnificativ `n aceast\
decizie l-a avut Academia
chinez\, care, `n urm\ cu trei
luni, a `ndemnat popula]ia s\
Cetatea Petra, aflat\ la
marginea De[ertului Arabiei,
a fost capitala imperiului
nabatean condus de regele
Aretas IV (9 `.Hr.-40 d.Hr.).
Acum, mormintele din Petra,
`mpreun\ cu fa]ada elenistic\
de 42 de metri `n\l]ime a
templului de la m=n\stirea
El-Deir, stau ca m\rturie
impresionant\ a arhitecturii
Orientului Mijlociu. De
cealalt\ parte, statuia M=ntuitorului din Rio de Janeiro
cu o `nal]ime de 32 de metri,
c=nt\re[te 1.000 de tone [i
domne[te de pe v=rful
muntelui Corcovado, `nalt de
710 metri.
Ruine uitate de secole
~n ordine ceilal]i
c=stig\tori au fost Mausoleul
indian Taj Mahal, `n\l]at
`ntre 1632 [i 1648 de c\tre
`mp\ratul Shah Jahan pentru
DESCOPERĂ CÂT DE PRACTIC ùI
CONVENABIL ESTE IDT BONUS
CU DOAR 3 PAùI SUNI ÎN TOATĂ LUMEA!
Formează numărul de
acces gratuit sau
numărul local*
CU PIN
NALĂ
NAŢIO
R
E
T
ICĂ IN
EFON
LĂ TEL
CARTE
Tastează codul PIN
înscris pe bonul fiscal
eliberat la cumpărare
Formează numărul de
telefon dorit inclusiv
prefixul internaţional
*NUMERE DE ACCES GRATUIT 800 747 062 (italiană) 800 747 063 (engleză) NUMERE LOCALE 02 30904403 (Milano) 06 43404424 (Roma)
CERE IMEDIAT IDT
BONUS!
IDT Bonus
ğări
Îl poţi achiziţiona simplu în toată Italia prin
intermediul terminalelor din cele peste
35.000 de locaţii publice convenţionate cu
LOTTOMATICA: tutungerii, agenţii Lotto,
restaurante şi baruri.
Albania
Argentina
Brazilia
China
Moldova
Perù, Lima
Filipine
România
Ucraina
SUA
Venezuela
Minute
56
282
132
400
63
200
41
60
63
962
229
Tele2
Edicard
Easycard
50
150
100
200
40
150
40
60
50
200
130
47
140
90
173
33
118
30
50
38
159
100
50
175
125
250
45
160
35
50
50
200
150
de pe telefon fix către număr gratuit
IDT Bonus
Tele2
Edicard
Easycard
56
282
132
400
63
200
41
60
63
962
229
50
250
140
300
50
240
35
70
60
350
160
47
140
90
173
33
118
30
50
38
159
150
54
244
150
407
48
214
37
54
54
342
193
de pe telefon fix către număr local
www.idteurope.com/phonecards/bonus
Minutele indicate mai sus se referă la cartele telefonice de 5 euro. Se aplică un impuls la răspuns de 0,19 euro la toate convorbirile, după primele două minute de conversaţie. De pe celular se aplică un
surcharge la minut de 0,50 euro şi de la cabină de 0,11 euro. Tarifare la minut. Validitate 90 zile de la prima utilizare.
Tarifele efective din aprilie 2007 şi pot fi schimbate în orice moment fără preaviz.
Serviciul ClienĠi 800 747 064
Iva încasată conform art. 74 DPR 633/72
Spunto Comunicazione e Media
5 € NUMEROASE MINUTE LA DISPOZIğIA TA!
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
ACTUALITATE 37
Colosseumul, m=ndria italienilor
so]ia sa preferat\, Mumtaz
Mahal. Acesta a fost urmat
de ora[ul Machu Picchu, din
Peru, ale c\rui ruine ofer\
cea mai cuprinz\toare imagine a Imperiului Inca[. Uitat
secole `ntregi de lumea de
afar\, dar nu [i de localnici,
situl a fost readus `n aten]ia
interna]ional\ `n 1911, de
c\tre arheologul Hiram
Bingham, reu[ind acum s\
intre `n r=ndul "noilor" minuni ale lumii.
"Gladiatorul"
Colosseum
A urmat Colosseumul din
Roma, construit pentru a
g\zdui spectacole [i lupte cu
gladiatori `n fa]a a circa
50.000 de spectatori.
Cunoscut original sub
numele de Anfiteatrul
Flavian, dup\ numele familiei imparatului Vespasian,
sub a c\rei domnie `ncepuse
construc]ia, Coloseumul din
Roma este cea mai impresio-
Coloseumul din Roma
nant\ cl\dire a Imperiului
Roman, vizitat\ anual de
sute de mii de turi[ti.
~mp\ratul Vespasian,
fondatorul dinastiei Flavian a
`nceput construc]ia Coloseumului `n anul 72 d.c, iar dup\
[apte ani de munc\ intens\,
construc]ia nu atinsese mai
mult de trei sferturi din `n\l]imea stabilit\ a amfiteatrului.
~ns\, dup\ doar un an, cl\direa
era terminat\ [i inaugurat\ de
c\tre Titus, fiul [i urma[ul la
tron a lui Vespasian.
Festivit\]ile de inaugurare au
durat o sut\ de zile.
Totodat\, m\rturiile arhitectonice ale civiliza]iei
mayase de la Chichen Itza,
Mexic, au fost ultimile
incluse `n r=ndul noilor minuni ale lumii.
UNESCO nu recuoa[te
rezultatele
Concursul a fost lansat `n
ianuarie 2006, c=nd un juriu
format din arhitec]i prestigio[i a ales 21 de finaliste
din 77 de monumente "concurente". ~ns\, ini]iativa `i
apar]ine aventurierului [i
produc\torului de film
elve]ian Bernard Weber.
Organizatorii au caracterizat
concursul drept un prilej de
348 MINUTE
CARTAMONDO
HELLO
TARIFE CARE
APROPIE.
UITE CÂT ESTE DE APROAPE ROMÂNIA CU TARIFELE CONVENABILE TISCALI.
DESTINAğIE
1
promovare la nivel global a
culturii dezvoltate `n afara
Europei [i a Orientului
Mijlociu. Pe de alt\ parte,
UNESCO a refuzat s\
recunoasc\ `ns\ rezultatele
sondajului global, critic=nd
lista foarte limitat\ `ntocmit\
pentru competi]ie. [i asta `n
condi]iile `n care Patrimoniul
Mondial ini]iat de UNESCO
numar\ 660 de situri culturale [i alte 166 naturale.
CARTAMONDO
HELLO
PANA LA
DE CONVORBIRI
CU ROMANIA
CON 10€.
ATI RAMAS
FARA CUVINTE?
PACAT.
Din lista original\ cu
cele [apte minuni ale lumii
d\inuie de mai bine de
2.000 de ani fac parte: Piramida lui Keops de la Gizeh,
Egipt; Gr\dinile Suspendate
din Babilon; templul zei]ei
Artemis din Efes; statuia lui
Zeus de la Olympia;
Mausoleul din Halicarnas,
Colosul din Rhodos [i Farul
din Alexandria. Singura
minune din Antichitate
r\mas\ `n picioare sunt
piramidele de la Gizeh.
FIX
2
GEO DE PE FIX
România
160
184
¸
România Bucuresti
270
348
2
1. Exceptând indicaĠiile diferite, se înĠeleg convorbiri directe către reĠeaua fixă din Ġară
2. Minute disponibile cu o cartelă de 10,00€. Produs disponibil úi în versiune de 5,00€
Listă de preĠuri în vigoare din Mai 2007. Tarifele actualizate consultabile pe site-ul
http://abbonati.tiscali.it/telefono/prodotti/cartamondo/ PreĠurile pot varia fără preaviz.
PreĠ clar: taxare la minut fără impuls la răspuns
Formează numărul gratuit de acces de la telefon fix sau de la celular 800 91.00.30.
La solicitarea vocală formează codul pin înscris pe bon. Apoi formează numărul dorit inclusiv prefixul.
38 ROM+NIA
Gazeta Rom=neasc\
13 - 19 iulie
}inu]i `n lan]uri de proprii p\rin]i
Un b\iat de [ase ani [i o fat\ de opt ani au fost ]inu]i `n lan]uri de p\rin]ii lor,
timp de c=teva zile, `ntr-un imobil de dou\ camere din comuna ie[ean\ Miroslava.
Copiii au fost salva]i de reprezentan]ii Direc]iei de Asisten]\ Social\ [i pentru
Protec]ia Copilului Ia[i (DGASPC), care au fost sesiza]i de vecinii copiilor.
P\rin]ii micu]ilor nu erau acas\, dar le l\saser\ m=ncare `ntr-o farfurie pus\ `n
apropiere, pe jos. Cel de-al treilea copil al familiei, `n v=rst\ de un an [i jum\tate,
era, de asemenea, `nchis `n cas\, f\r\ a fi `ns\ legat.
Lega]i de marginea patului
Purt\torul de cuv=nt al Direc]iei de
Asisten]\ Social\ [i pentru Protec]ia
Copilului Ia[i, Eliza Chirica a precizat
c\: "Cei doi copii au fost ]inu]i `n
lan]uri cu lac\te [i lega]i de marginea
patului. Din declara]iilor acestora a
reie[it c\ p\rin]ii lor `i legau des `n
lan]uri, deoarece erau neast=mp\ra]i.
B\iatul de [ase ani prezenta umfl\turi la
picior [i se deplasa cu greutate", a spus
Eliza Chirica.
"Copiii sunt foarte speria]i. Au fost
interna]i `n Centrul de Primire `n
Regim de Urgen]\ [i li se vor face toate
analizele. Urmeaz\ s\ ne adresam
instan]ei cu propunere de dec\dere din
drepturi p\rinte[ti a p\rin]ilor [i pentru
ob]inerea unei ordonan]e preziden]iale
`n cazul celui de-al treilea copil, `n
cazul `n care scoaterea din familie nu
va fi posibil\ prin decizie de urgen]\", a
mai declarat, purt\torul de cuv=nt al
DGASPC Ia[i.
Tat\l, arestat preventiv
Marius Gr\dinariu, tat\l copiilor
]inuti `n lan]uri, dup\ ce a ajuns `n
arestul Inspectoratului Judetean de
Poli]ie Ia[i, a primit din partea
Tribunalului Ia[i verdictul de arestare
preventiv\ pentru o perioad\ de 29 de
zile. "Exist\ indicii clare c\ b\rbatul a
X ~n Rom=nia, sunt peste 3,3 milioane de
copii, iar statisticile sunt cutremur\toare:
mul]i dintre micu]i sunt maltrata]i, viola]i,
r\pi]i sau chiar uci[i. Anul trecut, peste
4.000 de copii au murit din aceste motive.
Studiile UNICEF indic\ `ns\ c\, neoficial,
doi din trei copii rom=ni m\n=nc\ b\taie de
la p\rin]i. Anual, 5.000 de copii cu v=rste
avut un comportament agresiv `n
repetate r=nduri asupra copiilor. Acela[i
tratament a fost aplicat [i so]iei, care a
fost lovit\ de fa]\ cu copiii. B\rbatul a
fost depus `n arest pe baza unei ordonan]e de re]inere pentru rele tratamente
aplicate minorilor", a declarat
purt\torul de cuv=nt al Inspectoratului
Jude]ean de Poli]ie Ia[i, Virginia Pralea.
de la 0 la 14 ani sunt nenoroci]i pe via]\. ~n
Rom=nia, stat membru UE, copiii `nc\ mai
cad `n oala cu ciorb\, sunt sc\pa]i pe plit\
ori `nghit otrav\ de [oareci, iar `n multe din
cazuri, vinova]i au fost g\si]i chiar p\rin]ii.
Pe lista ru[inii, Rom=nia se g\se[te [i cu
346 copii disp\ru]i, mul]i fiind g\si]i dup\
s\pt\m=ni, mor]i [i `ngropa]i.
Esen]a informa]iei! {tii ce se `nt=mpl\
acas\?
Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
EXTERNE 39
Jean Marie Le Pen: "Intr\rile
trebuie reduse la zero"
"Nu vrem s\ `nchidem
por]ile imigran]ilor, cu at=t
mai pu]in s\ devenim xenofobi.
Vrem numai s\ protej\m
tradi]ia noastr\ [i identitatea noastr\ cultural\. Este
necesar un control mai
mare la frontiere [i practicarea unei politici care s\
reduc\ imigra]ia la zero.
Imigran]ii deja prezen]i
pot r\m=ne, dac\ au ob]inut
cet\]enia, dar f\r\ s\
impun\ cultura lor".
Afirma]ia a fost f\cut\ `ntro conferin]\ de pres\ la
Palermo de liderul
Frontului Na]ional francez,
Jean Marie Le Pen (foto).
"~n Fran]a `n ultimii 30 de
ani - a ad\ugat Le Pen - au
intrat 30 de milioane de
str\ini [i `nc\ mai sosesc
400 - 500.000 pe an.
~n Europa natalitatea
este foarte sc\zut\ [i cur=nd
vom fi astupa]i de
imigran]i. Problema a
devenit de s\n\tate public\
[i amenin]\ supravie]uirea
culturii noastre".
Pentru Jean Marie Le
Pen, c\derea frontierelor `n
Ue "a `nr\ut\]it notabil
situa]ia [i a f\cut permeabile frontierele pentru
intrarea str\inilor.
Trebuie s\ ne ocup\m de
s\racii [i [omerii no[tri
`nainte s\ ne g=ndim [i la
ei".
Merkel: Cunoa[terea limbii germane r\mâne o
condi]ie esen]ial\ pentru integrarea imigran]ilor
Cunoa[terea limbii germane
reprezint\ o condi]ie indispensabil\ pentru integrarea imigran]ilor, a reiterat cancelarul
Germaniei, Angela Merkel
(foto), citat\ de AFP.
Dintre cei 15 milioane de imigran]i "mul]i deja s-au integrat [i
dorim s\ îi ajut\m [i pe al]ii", a
subliniat Merkel. Acest lucru
înseamn\ c\ "limba german\ trebuie cunoscut\ [i ca imigran]ii s\
accepte legile germane", a continuat cancelarul german.
"Mul]i nu au acelea[i [anse pe
pia]a muncii, mul]i nu au acces
la educa]ie.
Aceast\ situa]ie trebuie s\ se
schimbe", a recunoscut Merkel,
subliniind c\ va prezenta joi un
plan na]ional de integrare.
Cancelarul a prezentat trei
m\suri concrete - sporirea cursurilor de integrare; sporirea
num\rului antrenorilor sportivi în
regiunile în care sunt mul]i imigran]i; lansare campaniei
"femeile au drepturi".
Londra, criticat\ pentru c\
refuz\ s\ verifice identit\]ile
imigran]ilor în baza de date a
Interpol
Marea Britanie refuz\ s\ verifice imigra]ii în
baza de date global\ cu suspec]ii de terorism,
sus]ine secretarul general al Interpol, Ronald
Noble, citat de Sunday Telegraph în edi]ia electronic\.
De altfel, Noble a acuzat Guvernul de la
Londra c\, în acest fel, pune în pericol via]a
cet\]enilor britanici. În plus, Ministerul britanic
de Externe a fost criticat de sindicatele industriale pentru c\ a concesionat activit\]ile de verificare a muncitorilor str\ini unei forme private cu
sediul în India.
Ronald Noble a f\cut parte din administra]ia
Bill Clinton, având c\ responsabilitate supravegherea serviciilor secrete americane.
Noble a subliniat c\ persoanele arestate pentru atentatele e[uate de la Glasgow [i Londra
veniser\ abia de curând în Marea Britanie. El a
dat asigur\ri c\ asemenea comploturi pot fi evitate dac\ autorit\]ile ar verifica identit\]ile imigran]ilor în baza de date a Interpol.
Gazeta Rom=neasc\
40 SPORT
13 - 19 iulie
"Granzii" Ligii I tureaz\ motoarele
Dinamo, Steaua, Rapid [i CFR Cluj au
intrat `n linie dreapt\ `naintea cursei
infernale care le a[teapt\ `n sezonul
2007-2008
Lucrurile se precipit\ `n
Liga I la fotbal. Cei trei "mari" tradi]ionali, DinamoSteaua-Rapid, c\rora li se
al\tur\ `ndrept\]it provinciala
CFR Cluj, tureaz\ motoarele
la maxim `naintea unui sezon
ca o curs\ de Formula 1. Bugete mari, achizi]ii mai multe
[i mai valoroase ca niciodat\,
ambi]ii [i a[tept\ri uria[e sunt
ingredientele sezonului cu cea
mai mare miz\ din istoria
campionatului românesc.
Clasat\ pe locul [apte `n ierarhia coeficien]ilor UEFA,
]ara noastr\ va trimite, `n
sezonul 2008-2009, nu mai
pu]in de [ase echipe `n competi]iile continentale. E o cifr\-record, f\r\ precedent pentru România. Mai mult, prima
clasat\ va merge direct `n grupele Ligii Campionilor, a doua - `n turul III preliminar al
aceleia[i competi]ii (cu mari
[anse de a fi cap de serie [i,
deci, de a intra, de asemenea,
`n grupe). Alte patru echipe
vor lua startul `n turul I al
Cupei UEFA. Asta `nseamn\
c\ o treime dintre participantele la Liga I vor juca, la anul,
`n cupele europene.
Buget total de aproape
40 de milioane
Marea miz\ a "celor patru"
este `ns\, f\r\ `ndoial\, Liga
Campionilor. Accederea `n
grupe ar aduce `n vistierie cel
pu]in zece milioane de euro,
ceea ce `nseamn\, practic, un
avantaj aproape decisiv `n
duelul cu celelalte echipe din
]ar\. Ca de obicei, Dinamo [i
Steaua vor beneficia [i `n
acest sezon de cele mai mari
bugete. Cele dou\ eterne
rivale arunc\ `n lupt\ câte 1112 milioane de euro. Rapid a
r\mas [i la acest capitol de
c\ru]\, mizând pe doar cinci
milioane de euro. ~n schimb,
"ceferi[tii" de la Cluj pun la
b\taie opt milioane de euro.
Dincolo de achizi]ii [i de
bugete, un rol extrem de
important `n sezonul urm\tor
`l vor avea antrenorii.
Dinamo, cel mai bun
antrenor [i cele mai
tari achizi]ii
La acest capitol, Dinamo
pare `n avantaj din toate punctele de vedere. Este singura
forma]ie care [i-a p\strat
antrenorul, pe Mircea Rednic,
[i, deci, nu e nevoie de o
perioad\ de acomodare, `n
care tehnicianul s\-[i cunoasc\ noii elevi. Pornind de la
acest prim punct, "câinii ro[ii"
au mai ob]inut un avantaj,
pornind devreme campania de
achizi]ii [i reu[ind s\-[i aduc\,
dup\ un plan coerent, juc\tori
buni pe posturile deficitare.
Campionii i-au `nrolat pe atacantul Bratu, mijloca[ii Zicu
[i Chiacu [i pe funda[ii
N\stase [i Stoican. Rednic, un
antrenor care, dup\ [apte ani
de profesie, are deja experien]\ [i palmares (dou\ titluri,
cu Dinamo [i Rapid), e sprijinit de conducere [i arat\ a-[i
fi `nsu[it corect lec]iile de la
mentorul s\u, Mircea
Lucescu. Este `ns\ duplicitar,
`[i acuz\ adesea juc\torii dup\
insuccese, stârnind astfel
nemul]umiri `n lot, [i nu ezit\
s\ fac\ unele compromisuri `n
rela]ia cu [efii, ceea ce-i
[tirbe[te reputa]ia.
Omogenitatea
[i experien]a, atuurile
steli[tilor
Steaua pare s\ fie `ntr-un
oarecare dezavantaj, comparativ cu Dinamo. Lotul este, `n
linii mari, cam acela[i din
ultimii ani. S-au f\cut
achizi]ii, dar nu toate sunt la
fel de importante precum cele
Rednic se bucur\ de cele mai reu[ite transferuri
ale dinamovi[tilor. Dintre fotbali[tii adu[i, funda[ul
Emeghara, mijloca[ul B\doi [i
atacantul Neaga reprezint\ cu
adev\rat mari câ[tiguri.
Echipa e foarte omogen\ [i
joac\ aproape din instinct, dar
aceast\ stabilitate existent\ de
patru-cinci ani la nivelul lotului a dus [i la o uzur\ psihic\.
Antrenorul Gheorghe Hagi
este, f\r\ `ndoial\, un stelist
veritabil. ~[i face meseria cu
pasiune [i f\r\ compromisuri.
Sufer\ `ns\ la capitole importante.
N-a demonstrat deocamdat\ c\ ar fi un tehnician de
anvergur\. Dup\ [ase ani de
carier\, a[teapt\ `nc\ un succes major. Nu accept\ sugestii
nici m\car din partea unor
tehnicieni celebri, care i-au
fost antrenori pe parcursul
carierei [i, mai ales, n-are
r\bdare. Obi[nuit cu succesul,
cedeaz\ repede la presiunea
rezultatelor negative [i nu [tie
s\ gestioneze crizele.
Giule[tenii a[teapt\
salvarea de la Bergodi
Rapid st\ [i mai prost decât
Steaua. "Vi[iniii" au primit
multe lovituri grele `n aceast\
var\. Echipa a fost p\r\sit\ de
fotbali[ti valoro[i (Zicu,
Moldovan, B\doi [i Ganea).
Al]ii (cazul portarului Daniel
Coman) cer insistent s\ plece.
~n loc au fost adu[i fotbali[ti
str\ini f\r\ cot\ interna]ional\.
Lotul sufer\ [i ca num\r,
motiv pentru care antrenorul
Cristiano Bergodi a convocat
adesea la antrenamente mul]i
fotbali[ti de la tineret. Tehnicianul italian a dovedit pân\
acum, `n cei doi ani petrecu]i
`n România, seriozitate [i
calit\]i notabile. E meticulos,
acord\ mare importan]\
aspectului tactic [i a ob]inut
rezultate bune cu FC Na]ional
[i CFR Cluj. E muncitor [i
dedicat. Pare s\ sufere `ns\ la
capitolul preg\tirii psihologice a echipei.
Ardelenii mizeaz\ pe "mercenari"
CFR Cluj, echipa din provincie care completeaz\
"careul de a[i", este deocamdat\ o enigm\. Au fost adu[i
foarte mul]i fotbali[ti str\ini, `n principal din Portugalia.
Cele patru milioane de euro cheltuite pentru transferuri sau dus `ns\ pe juc\tori de la echipe de rangul doi. N-au
venit vedete. ~n plus, majoritatea fotbali[tilor au fost adu[i
`nainte ca antrenorul Ioan Andone s\ fie instalat pe banca
tehnic\. Ando este unul dintre cei mai experimenta]i
antrenori din Liga I. {tie cum este s\ preg\te[ti forma]ii de
top, precum Dinamo, dar [i echipe de mâna a doua, ca
Sportul, FC Bra[ov [i Farul. "F\lcosul" are `ns\ unele
lacune la organizarea jocului, mai ales `n defensiv\. A preluat o echip\ aproape f\cut\ [i trebuie s\ lucreze cu "materialul clientului".
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
SPORT 41
Marica, `ntre {ahtior [i Stuttgart
Nem]ii i-au propus atacantului un
salariu de dou\ milioane de euro anual,
iar interna]ionalul vrea cu orice pre] s\
p\r\seasc\ Ucraina
Ciprian Marica, unul dintre cei mai promi]\tori fotbali[ti din noua genera]ie a
României, este `n conflict
deschis cu Mircea Lucescu,
antrenorul s\u de la {ahtior
Done]k, [i va pleca, foarte
probabil, din campionatul
Ucrainei. Principala ofert\
vine din Bundesliga, de la
VfB Stuttgart,
surprinz\toarea câ[tig\toare a
titlului `n Germania. Dac\
transferul se realizeaz\,
Marica ar deveni al treilea
român de la Stuttgart, dup\
ce Florin R\ducioiu [i Ionel
Ganea au evoluat `n trecut la
"ro[-albi". Conform presei
germane, "vârful"
bucure[tean s-a `n]eles cu
oficialii [vabilor `n privin]a
salariului (dou\ milioane de
euro pe sezon). Cu VfB
Stuttgart, Marica va avea
posibilitatea s\ evolueze
direct `n grupele Ligii
Campionilor. Ar fi, pentru
tân\rul atacant, colacul de
salvare `ntr-un moment
extrem de delicat. Conflictul
mocnit cu "Il Luce" a explodat la startul preg\tirilor,
când Marica a refuzat, pur [i
simplu, s\ se prezinte `n cantonament! Lucescu a luat foc
[i l-a amenin]at cu o amend\
drastic\. Mai apoi `ns\,
diplomat, antrenorul n-a pus
paie pe foc [i a preferat s\-l
laude `n presa german\ tocmai pentru a-i spori cota.
"Nu vrem s\ facem
afaceri p\guboase"
Marea problem\ `n
realizarea tranzac]iei o
reprezint\ opozi]ia "minerilor", care ar vrea s\-l
p\streze pe Marica sau, dac\
nu mai e nici un chip s\-l
]in\, m\car s\ `ncaseze o
sum\ mare pe el. Patronul
Rinat Ahmetov nu vrea s\-l
lase pe juc\tor la Stuttgart
sub form\ de `mprumut, a[a
cum solicit\ nem]ii.
Explica]ia o ofer\ Mircea
Lucescu: "Nu mai vrem s\
avem astfel de afaceri
p\guboase.
Pe Vukici l-am `mprumutat, de asemenea, [i s-a `ntors
la noi accidentat. Nu l-am
mai putut vinde".
Conducerea germanilor este
`ns\ optimist\ `n privin]a
tranzac]iei. "Marica e un
juc\tor de careu foarte bun [i
vrea s\ joace la noi. Facem
eforturi s\-l aducem la
Stuttgart", este declara]ia lui
Horst Heldt, managerul
nem]ilor. Un emisar al celor
de la Stuttgart a mers `n cantonamentul din Elve]ia al
"minerilor", pentru a discuta
direct cu ucrainenii.
Ies la iveal\ banii
negri
Germanii le-au f\cut o
ofert\ concret\ celor de la
{ahtior. Potrivit nem]ilor,
"minerii" ar fi cerut `n
schimbul ced\rii definitive a
lui Marica suma de 15 milioane de euro! Din acest
motiv, Stuttgart ar prefera un
`mprumut pe un an. "Nu s-au
purtat astfel de discu]ii. 10,
15 milioane... Astea sunt
bazaconii… Negocierile se
vor finaliza la Done]k", a
spus, `n prim\ instan]\, "Il
Luce". Antrenorul a venit
`ns\ apoi cu complet\ri care
schimb\ datele problemei. ~n
bis\pt\mânalul "Kicker", el a
precizat c\ "Bundesliga i se
potrive[te lui Ciprian. Viteza
[i tehnica l-ar impune. E un
mare talent. Nu degeaba lam luat `n 2004, când avea
18 ani, [i am pl\tit pe el [ase
milioane de euro!". Aici
apare un mare semn de `ntrebare. Oficial, Dinamo a
Atacantul rom=n, hot\r=t s\ renun]e la Sahtior
anun]at c\ a `ncasat de la
{ahtior pentru Marica doar
dou\ milioane de euro.
Rezult\ o diferen]\ de patru
milioane care a disp\rut!
Presa din România [i, de o
perioad\ `ncoace, Fiscul din
]ara noastr\ au pornit pe
urmele afacerii.
Despre comisionul de
patru milioane intrat `n
buzunarele impresarilor Ioan
[i Victor Becali s-a scris deja
de câ]iva ani. Ini]ial, informa]ia a fost negat\ de p\r]i.
Acum, când e vorba s\-[i
vând\ fotbalistul, {ahtior
recunoa[te `ns\ adev\rul.
Fotbalistul este decis s\ se
despart\ de {ahtior `n aceast\
var\, chiar dac\ nu se va
concretiza oferta nem]ilor,
existând tratative cu grup\ri
din Spania [i din Italia. "M\
bucur\ oferta celor de la
Stuttgart, o echip\ care va
evolua `n grupele Ligii
Campionilor. Stuttgart mi-a
stârnit interesul", a comentat
Marica.
"N-am nimic cu Lucescu,
dar sper la mai bine"
Ciprian Marica este `n conflict deschis cu conducerea
"minerilor", `n special cu antrenorul Mircea Lucescu,
deoarece a refuzat prelungirea contractului scadent `n
2009. "N-am nimic personal cu antrenorul Lucescu, dar e
normal s\ sper la mai bine", se explic\ Marica. Ciprian a
fost atât de decis s\ plece din Ucraina `ncât a luat `n calcul
[i varianta revenirii la Dinamo, mai ales dup\ ce Ianis
Zicu, cel mai bun prieten al s\u, s-a `ntors la gruparea din
{oseaua {tefan cel Mare.
Prin refuzul de a-[i prelungi `n]elegerea, fotbalistul `i
oblig\ pe ucraineni s\-l vând\ cât mai repede, pentru a nu
risca s\-l piard\ gratis.
{ahtior Done]k este acum `ntr-un stagiu de preg\tire `n
Elve]ia. Mircea Lucescu a elucidat "cazul Marica", l\sând
impresia c\, `n cele din urm\, este de acord cu plecarea
juc\torului: "Eu voi sus]ine cât pot de mult dorin]a fotbalistului. Sunt de acord cu el. Decât s\ fie nemul]umit, mai
bine s\ se transfere! Nu exist\ juc\tor netransferabil la
{ahtior. Nem]ii vor s\ ia juc\torul sub form\ de `mprumut.
{ahtior vrea s\ vând\ definitiv fotbali[tii de care sunt
interesa]i alte forma]ii. Singurul club unde am fi vrut s\-l
l\s\m pe Ciprian sub form\ de `mprumut pe un an era AS
Roma. Numai c\ italienii au renun]at `n cele din urm\".
Gazeta Rom=neasc\
42 SPORT
13 - 19 iulie
Chivu, victima comisioanelor
C\pitanul tricolorilor a ratat transferul la Real Madrid din cauza sumelor
colosale cerute de intermediarii Ioan [i
Victor Becali
Preten]iile financiare f\r\
precedent ale impresarilor au
f\cut ca unul dintre cei mai
buni fotbali[ti români, Cristi
Chivu, s\ rateze ocazia de a
`mbr\ca tricoul celui mai
galonat club din istorie: Real
Madrid. C\pitanul na]ionalei,
care se afl\ `n ultimul an de
contract cu AS Roma, a fost
ofertat, `n s\pt\mânile din
urm\, de trei grup\ri de top
ale fotbalului mondial: Real
Madrid, FC Barcelona [i
Inter Milano. Prima grupare
reprezint\, f\r\ `ndoial\,
Everestul performan]ei pentru orice sportiv. Mai sus de
echipa care a cucerit nou\
Cupe ale Campionilor, un
fotbalist nu are unde s\
joace. Pentru orice juc\tor nu numai pentru români -, a
`mbr\ca tricoul castilienilor e
o onoare. FC Barcelona a
reprezentat op]iunea de suflet
a lui Chivu, care a m\rturisit,
`nc\ de acum câ]iva ani, c\
]ine de mic cu aceast\ echip\.
Trei milioane de euro
comision!
Cu toate acestea, fotbalistul a fost tras, din cauze independente de interesele sale,
c\tre ultima forma]ie, Inter
Milano. Gruparea lombard\ a
oferit echipei romane cei mai
pu]ini bani. Nici la salariu nu
a excelat clubul patronat de
Massimo Moratti, contractul
propus de Real fiind superior. Inter a punctat `ns\ la cel
mai important aspect: comisionul promis intermediarilor
Ioan [i Victor Becali, cei
care-l impresariaz\ pe Chivu.
Cele trei milioane de euro dintre care 1,5 au fost, conform presei italiene [i celei
spaniole, pl\ti]i `n avans - au
f\cut ca procuratorii s\-[i
direc]ioneze juc\torul c\tre
milanezi.
Parafat\ oficial `ntre AS
Roma [i Real Madrid, afacerea Chivu a c\zut, oficial,
din cauza salariului fotbalistului. Conform celor mai
importante ziare spaniole [i
italiene, tratativele s-au
`mpotmolit `ns\ din pricina
comisionului prea mare
pretins de fra]ii Becali,
impresarii lui Chivu. S-au
vehiculat sume halucinante:
de la trei pân\ la [ase milioane de euro, `n condi]iile `n
care salariul lui Chivu urma
s\ fie de cel mult cinci milioane de euro! Mai mult, jurnalele apropiate clubului FC
Barcelona au dezv\luit c\
Ioan Becali a `ncasat deja un
avans de 1,5 milioane de
euro de la Massimo Moratti,
patronul de la Inter Milano,
pentru transferul românului.
A[a se explic\, de altfel, [i
`ndârjirea cu care fra]ii
Becali au sus]inut permanent
oferta Interului.
"Ce a]i vrea, s\ facem
munc\ patriotic\?"
"Real Madrid avea
convingerea c\ juc\torul va
accepta oferta [i c\
declara]iile reprezentantului
s\u fac parte dintr-o strategie
Chivu a ratat cele mai bune transferuri din cauza impresarilor
pentru cre[terea comisionului
s\u", a dezv\luit "Marca".
Oficialii madrileni b\tuser\
deja palma cu AS Roma pentru 18 milioane de euro, dar
nu au fost de acord cu
sumele cerute de impresari,
a[a c\ Becali a trecut la
amenin]\ri.
"Miercuri (n.r. s\pt\mâna trecut\) a ie[it `n
scen\ agentul, care mai `ntâi
a refuzat s\ aib\ o `ntâlnire
cu Mijatovici pentru a negocia salariul lui Chivu. ~n epilogul episodului de miercuri,
impresarul a amenin]at c\
fotbalistul [i-ar putea duce la
bun sfâr[it contractul cu
Roma pentru a decide
viitorul s\u, ca juc\tor liber,
`ncepând de la 1 ianuarie
2008", mai scrie cotidianul
"Marca".
Funda[ul Cristi Chivu este
ultimul mare juc\tor aflat sub
contract cu firma fra]ilor
Becali. Un contract pe cinci
ani ar `nsemna c\, `n acest
interval, cei doi procuratori
nu-l vor mai putea muta de la
o echip\ la alta `n schimbul
unor comisioane de milioane.
De aici [i `ndârjirea de a-l
"jumuli" cât mai bine, chiar
cu pre]ul sacrific\rii carierei
sale. "Ce a]i vrea, s\ facem
munc\ patriotic\? Un comision de trei milioane de euro
e mult sau e pu]in?", a replicat Victor Becali, când a fost
`ntrebat de banii pe care
urmeaz\ s\-i `ncaseze. ~n
dorin]a de a-[i maximiza
profitul, Ioan Becali a ignorat acordul dintre Real [i
Roma. Conform cotidianului
catalan "Sport", Becali ar fi
pretins ini]ial Barcelonei un
salariu brut de 7 milioane de
euro pentru juc\tor [i un
comision de 4 milioane de
euro pentru el! Apoi, impresarul [i-a diminuat
preten]iile, mai ales c\
românul Chivu ar prefera
forma]ia catalan\ grup\rii din
Madrid.
"Cuvântul lui Moratti e contract pentru mine"
Ioan [i Victor Becali au negat, ini]ial, cu
vehemen]\ c\ la mijloc ar fi comisionul lor,
sus]inând c\ e vorba de voin]a juc\torului,
care nu vrea s\ plece din Italia. Treptat,
adev\rul a ie[it `ns\ la iveal\. Becali a comentat pentru televiziunea Sky situa]ia lui Chivu.
"Cristi merge la Inter dac\ Roma ajunge la un
acord cu milanezii. Altfel r\mâne la Roma.
Cuvântul lui Moratti este ca un contract pentru mine. Mi-a spus o cifr\, mi-a zis c\ are
nevoie de acest b\iat, dar mai trebuie ca
Roma s\ fie de acord", a dezv\luit Becali,
recunoscând astfel c\ negocierile cu
Barcelona [i Real au fost doar de form\.
"Giovani" a continuat stupefiant: "Mijatovic
m-a chemat chiar [i ieri (n.r. - luni), dar i-am
spus pentru ultima oar\ c\ nu ne intereseaz\
Real Madrid!". Culmea e c\ tot Ioan Becali sa ar\tat indignat de informa]iile privind comisionul fabulos `ncasat pentru a-l dirija pe
Chivu spre Inter. "Cel mai mult m-au deranjat
minciunile despre milionul [i jumatate primit
de la Moratti [i toate aceste lucruri. Sunt deja
obi[nuit cu aceste minciuni spuse de diver[i
jurnali[ti. S\ fim serio[i!”, a atacat fratele mai
mare al lui Victor.
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
Noul antrenor de
la Al Hilal a fost
`ntâmpinat cu fast
de [eici `n capitala
saudit\ Ryad
Departe de tensiunea din
ce `n ce mai accentuat\ din
campionatul românesc, fostul antrenor al echipei
Steaua, Cosmin Ol\roiu, a
`nceput `n Arabia Saudit\ o
aventur\ neobi[nuit\, pe bani
mul]i. Dup\ ce a negociat la
Paris contractul cu Al Hilal,
Oli a ajuns vinerea trecut\ la
Ryad, capitala saudit\, unde
a f\cut cuno[tin]\ cu [eicii
care conduc clubul. Cu un
contract de 1,7 milioane de
dolari pe an, Ol\roiu a urcat
pe locul trei `n clasamentul
celor mai bine pl\ti]i tehnicieni români, dup\ Mircea
Lucescu (aproape 4,1 milioane de dolari) [i Ladislau
Bölöni (2,2 milioane de
dolari).
Românul a fost `ntâmpinat cu fast. "A fost mult\
lume la aeroport... Un pic de
nebunie! Vineri, dup\ ce am
ajuns, m-am dus s\ v\d complexul sportiv [i stadionul.
Acum, dup\ ce i-am cunoscut, pot spune c\ oamenii
sunt OK [i c\ m-au primit
foarte bine", [i-a `mp\rt\[it
Oli primele impresii. Acesta
se va `nfrunta `n campionatul
Arabiei Saudite cu fostul s\u
elev de la Steaua, brazilianul
Elton. Va fi, probabil, un
duel greu pentru Ol\roiu,
]inând cont de zilele fripte
pe care antrenorul, la
ordinele patronului Gigi
Becali, i le-a f\cut micu]ului
mijloca[.
Pân\ la a intra `ns\ `n
pâine efectiv, Ol\roiu a avut
parte de surprize pl\cute.
Vineri seara a semnat contractul pe dou\ sezoane, a
fost prezentat oficial, iar
seara, dup\ reunirea lotului,
a participat la o fastuoas\
petrecere-recep]ie dat\ `n
cinstea sa de [eici.
"Vor s\ câ[tig\m tot"
Onorurile nu l-au am\git
`ns\ pe Ol\roiu, care e
con[tient c\ a[tept\rile sunt
foarte mari, iar conduc\torii
SPORT 43
Oli, emirul din Ryad
clubului, bog\ta[ii arabi, sunt
instabili [i imprevizibili.
"Obiectivele sunt clare. S\
câ[tig\m tot. Campionat,
cupe... |[tia au pe-aici vreo
cinci Cupe! {i pe plan
extern, la fel. Al Hilal e
obi[nuit\ s\ cucereasc\
m\car dou\-trei trofee pe
sezon, dar anul trecut n-a
reu[it s\ ob]in\ decât unul
singur", se gânde[te tehnicianul care, cu Steaua, a
cucerit dou\ titluri na]ionale,
o Supercup\ a României, s-a
calificat `n grupele Ligii
Campionilor [i `n semifinalele Cupei UEFA.
La 38 de ani, Oli nu se
mai mir\ deja de nimic:
"Stadionul noii mele echipe
e "King Fahd". O aren\
absolut superb\, pe care o
[tiu `ns\. Am mai jucat aici
`n 2000, pe când eu eram
legitimat la echipa sudcoreean\ Samsung Blue
Wings. Era o partid\ din
Cupa Campionilor Asiei. }in
minte c\ am pierdut cu 10...".
Al Hilal, noua forma]ie a
lui Cosmin Ol\roiu,
reprezint\ `n regiunea
Golfului cam ce `nseamn\
Steaua `n Sud-Estul Europei.
Este cea mai bogat\ [i, totodat\, cea mai cunoscut\ grupare din Arabia Saudit\. ~n
50 de ani de existen]\, Al
Hilal a cucerit 42 de trofee
interne [i interna]ionale. Dea lungul timpului, pe banca
tehnic\ a forma]iei din capitala saudit\ au luat loc, print-
Ol\roriu, `nt=mpinat cu fast la Al Hilal
re al]ii, Anghel Iord\nescu,
Ilie Balaci (dou\ mandate),
dar [i dublul campion mondial brazilian Mario Zagallo.
Spune c\ nu-l mai
intereseaz\ Steaua
Aflat la mare distan]\ de
]ar\, Ol\roiu [tie `ns\ c\
acest exil este unul temporar
[i c\, mai devreme sau mai
târziu, va reveni `n campionatul românesc. Cu acest
spectru `n fa]\, tehnicianul se
fere[te de polemici [i, mai
ales, de conflicte cu Gigi
Becali, patronul echipei
Steaua, la care a activat.
Fostul antrenor al "ro[alba[trilor" nu vrea s\
comenteze rezultatele
primelor amicale disputate
de Steaua (dou\ `nfrângeri [i
o victorie) cu Gic\ Hagi pe
banca tehnic\. De-a lungul
ultimelor luni ale mandatului
lui Ol\roiu, "Regele" a agitat
mereu spiritele `n Ghencea,
afirmând c\ pentru Steaua e
o ru[ine s\ termine pe locul
doi, `n condi]iile `n care
devenise evident c\ echipa
nu-i mai poate ajunge pe
dinamovi[ti. Oli s-a revan[at
la plecare, atunci când se [tia
deja c\ Hagi `i va lua locul,
afirmând c\ "las `n Ghencea
o echip\ de campioni, foarte
puternic\. Sunt convins c\ va
cuceri titlul [i se va califica
`n grupele Ligii
Campionilor". Primele rezultate ob]inute de Steaua sub
bagheta lui Hagi sunt `ns\ de
natur\ s\ `ngrijoreze. Acum,
Oli se fere[te s\ mai pun\
paie pe foc: "N-am v\zut
meciurile echipei Steaua.
Sunt doar ni[te amicale, ce
conteaz\ rezultatele?".
Pentru a se eschiva de la alte
`ntreb\ri, Cosmin a ad\ugat
c\ "Steaua e deja istorie, m\
gândesc doar la noua mea
echip\".
~l vrea pe Gigel Coman
Ol\roiu are deja la Al Hilal doi
"stranieri" `n lot, pe brazilienii Marcelo
Tavares [i Rodrigao.
~n Arabia Saudit\, regulamentul permite
folosirea a doar trei juc\tori str\ini. Ultimul
loc pe list\ ar putea fi ocupat de un român,
chiar dac\ Ol\roiu evit\ s\-[i expun\ planurile.
"Poate o s\ iau [i un compatriot aici. S\
vedem...", s-a m\rginit s\ spun\ antrenorul,
care a f\cut `ns\ unele demersuri. Cel vizat
s\ ia drumul Arabiei ar fi "copilul" lui Oli,
Gigel Coman, cel pe care antrenorul l-a luat
dup\ el peste tot unde a antrenat, la FC
Na]ional, Poli Timi[oara [i Steaua.
~n Ghencea, mijloca[ul de 29 de ani a
c\zut `n dizgra]ia lui Hagi, care l-a anun]at
deja, dup\ stagiul de preg\tire din Austria,
c\ nu va face parte din lot `n sezonul viitor.
~n aceste condi]ii, patronul Gigi Becali va fi
de acord cu cedarea lui Coman.
Conform unor surse, Ol\roiu l-a contactat
deja pe latifundiar [i s-a interesat de situa]ia
fotbalistului, dar [i de suma de transfer pe
care Steaua ar urma s-o cear\ `n cazul unei
oferte oficiale.
Gazeta Rom=neasc\
44 PUBLICITATE
CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST)
D r. P e t r u
Covaci
Metrou A - Cornelia
Largo Boccea
Via Taddeo da Sessa, 12
(intrarea vizavi de Upim)
Tel. 06-66019505,
Cell. 347-3493913
Reduceri 50 %
p e n t r u ro m = n i
13 - 19 iulie
A G E N Z I A D I S E RV I Z I
d i i n g . G E TA B R E H U I
cell. 329 2597879,
fax 06 7696 8373,
email. [email protected]
Telefona]i
pentru a ob]ine
o programare!
X Traducere [i legalizare pentru orice tip
ROMA, Via Cornelio
de documente, inclusiv permis de conducere;
Gallo, 5, 00175
X Traducere documente [colare pt. `nscrierea
copiilor la [colile italiene; traduceri medicale, juridice; (Metro A - Porta Furba)
X Procuri notariale, apostilate, pentru Rom=nia;
FONTE NUOVA,
SANTA LUCIA (RM),
X Preg\tire [i depunere dosare cet\]enie;
X Schimbare certificate na[tere [i c\s\torie model vechi; Via Piemonte 12, 00010
X Ob]inere [i apostilare acte emise `n România;
FONTE NUOVA
X Ob]inere cazier judiciar italian sau alte certificate
TOR LUPARA, (RM),
italiene necesare pentru [edere, cet\]enie, etc.;
Via Ada Negri 6a, 00010
X Preg\tire documente pentru ob]inerea de
credite imobiliare `n Italia [i Rom=nia;
NOU:
NOU
X Probleme legale: cauze civile [i penale;
Bilete de avion
X Informa]ii despre re`nnoire pa[apoarte, transcriere
(BlueAir, etc)
certificate na[tere/c\s\torie, titluri de c\l\torie.
Ziarul rom=nilor
din Italia
Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma,
Tel. 06 87410506 Fax 06 87410528
e-mail: [email protected]
'(32=,7(1*526
Editore: STRANIERI IN ITALIA srl
Via Virgilio Maroso, 50 00142 Roma
Tel. 06 8741 0333, Fax 06 8741 0528
www.stranieriinitalia.com,
[email protected]
',675,%87,(',5(&7$75$163257*5$78,73(1758&/,(17,,12675,
9LDGL3RUWRQDFFLR%520$‡WHOID[ZZZURPDQLDSURGRWWLLW
0DJD]LQH9LD(UDVPR*DWWDPHODWDVL3]D9LWWRULR(%R[520$
Direttore responsabile: Sergio Talamo
Direttore editoriale: Sorin Cehan
Collaboratori: Gabriela Iordan, Oana Iura[cu,
George Sima, Mascia Salvatore, Stefano
Camilloni, Elvio Pasca, Nicoleta Mogo[, Viorica
Nechifor, Crina Suceveanu, Georgiana Baciu,
Cristina Pozna
Grafica: Carmen G\tej
ROMA
NAPOLI (NOLA)
tel: 06 263 162, 06 232 60216
cel: 328 6373670
tel. 081 3626158
cel. 328 4833653
MILANO
MONTECATINI
tel 02 4548 4760, fax 02 7004 15833
cel: 347 0450111
tel: 057 2767715
cel: 333 9458945
FOCSANI
tel: 0237 230 324, cel: 0237 230 325
Pubblicità: ISI Etnocommunication srl
Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma,
Tel. 06 8741 0591, 06 8741 0606
Fax 06 8741 0528
[email protected]
Distribuzione:
Messaggerie Internazionali
Via Manzoni, 8 - 20089 Rozzano
Numero Verde: 800 827 112
Distribuzione locale
e abbonamenti: Anca Gliz
Stranieri in Italia srl
Tel.06 8741 0507 fax 06 8741 0528
[email protected]
Stampa:
POLIGRAFICA GAETA
di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13, Nettuno
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
PUBLICITATE 45
ABONAMENT LA
Cost anual: 90 euro
Plata: cont curent po[tal
nr. 50655786
Titularul contului:
Stranieri in Italia srl
~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i
numele ziarului la care v\ abona]i - Gazeta Rom=neasc\ indic=nd numele, adresa [i num\rul
vostru de telefon. Trimite]i apoi o copie
dup\ chitan]a de plat\ la redac]ie,
specific=nd adresa unde vre]i s\ primi]i
ziarul. Pentru mai multe informa]ii:
email: [email protected]
Tel.06 87410507, fax: 06 87410528
“MUNCĂ ŞI IMIGRARE”
SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA
În colaborare cu Biroul legal al Avv. Vincenzo Sabatino di Roma
Informaţii – Orientare – Consulenţă – Asistenţă – Reprezentanţi
Oficiul legal pentru muncă şi
imigrare se ocupă de toate
problemele cetăţenilor străini
în Italia, colaborând cu avocaţi
profesionişti şi experţi în materie
de dreptul muncii şi dreptul
imigrării. Consulenţă şi asistenţă
pentru orice fel de problemă
(procese civile şi penale, accidente,
cumpărări case, contracte de casă,
documente necesare, partita IVA,
alocaţii copii, pensie, căsătorie şi
divorţ, cauze de muncă, servicii
consulat).
CURIER EXPRES
TRANSPORT PACHETE ~N
ROM+NIA - PLEC|RI ~N
FIECARE DUMINIC|
Pachetele se ridic\ de la domiciliu
pentru Roma [i provincia RM
(pachetele mai mici de 20 kg se aduc
personal duminica la Anagnina, Roma)
320 4049710 347 7447323
329 7846 778 [email protected]
00185- Roma, Via Gaeta, n°19 ( Zona Stazione Termini )
06.90287518 / 329. 30.17.294 / 06.4881803 Fax 06. 62201358
e-mail:[email protected]
CASERTA / NAPOLI: Tel. 0823.751736 / 333.2175432 / 349.4155287 / 335.1454955
În viitor alte oficii: TORINO - MILANO – PADOVA – BARI – CALABRIA - SICILIA
CONSULATUL GENERAL AL
ROM+NIEI - ROMA
Via del Serafico, 69 – 75, 00142
Telefon: 06.51.53.11.55, 06.51.96.52.66,
06.51.96.52.68
Fax: 06.51.53.11.51
www.roembit.org
email: [email protected]
CONSULATUL GENERAL AL
ROM+NIEI - MILANO
Via Gignese, 2, 20148
Telefon: 02.400 74 018
www.consulatmilano.com
Fax: 02.400 74 023
email: [email protected]
Centru colectare pachete
TIVOLI, Internet Point
Viale Tomei, 91,
tel. 0774 334 972
Asocia]ia
cultural sportiv\
Roma-nia
organizeaz\ un
Talk show TV
“Rom=ni la Roma”,
emisiune pe TV Gold
~n fiecare miercuri
`ntre orele 18.00 [i 19.00
Asocia]ia Roma-nia caut\
operator video pentru studio
Participare,
informa]ii:
333 2577971
Gazeta Rom=neasc\
46 MONDEN
13 - 19 iulie
Adelina Elisei, noua dragoste
a c\pitanului Cristi Chivu
El este cel mai dorit burlac din România, ea
este noua vedet\ a [tirilor sportive de la Antena
3. Cristi Chivu [i Adelina Elisei tr\iesc o frumoas\ poveste de dragoste, de mai pu]in de o
lun\ de zile. De[i au f\cut tot posibilul s\ ]in\
ascuns\ de ochii presei idila lor, aceasta a ie[it
la iveal\ cu prilejul unui eveniment monden.
Sâmb\t\, 30 iunie, la concertul Holograf, care a avut
loc într-un club din Capital\,
Adelina [i Cristian au
demonstrat înc\ o dat\ c\
dragostea adev\rat\ poate s\
prind\ via]\ dincolo de
cuvinte. De[i au venit separat la petrecere, pe parcursul
serii cei doi nu au mai putut
ascunde sentimentele puternice care îi uneau. Gesturi,
îmbr\]i[\ri [i s\ruturi tandre
au subliniat ceea ce era evident. Cristian Chivu este un
b\rbat îndr\gostit.
Prezentatoarei îi merg
toate din plin nu doar pe
plan sentimental. {i pe plan
profesional, pe lâng\ faptul
c\ a reu[it s\ se impun\ ca
una dintre cele mai îndr\gite
prezentatoare de [tiri
sportive din ]ar\, ea va
prezenta în acest an festivalul Callatis. Adelina a
declarat c\ informa]ia care a
circulat în pres\ este
adev\rat\, dar mai multe nu
comenteaz\. Probabil consider\ c\ povestea lor de
dragoste trebuie ]inut\
departe de ochii iscoditori ai
presei.
Invidiat\ de mii
de femei
Este frumoas\, sociabil\ [i
cu un sim] al umorului foarte
dezvoltat. Pentru Adelina
Elisei, via]a a luat o
întors\tur\ brusc\. Este iubita c\pitanului echipei
na]ionale de fotbal a
României, Cristian Chivu, [i
a devenit peste noapte
invidiat\ de mii de femei. Nu
vrea îns\ s\ vorbeasc\ despre
leg\tura ei cu fotbalistul,
pentru c\, pur [i simplu, î[i
dore[te o rela]ie normal\ [i
frumoas\. {i nu accept\ ca
presa s\ murd\reasc\ aceast\
poveste de dragoste. Am
încercat îns\ s\ afl\m cine
este îns\ femeia de dincolo
de camerele de luat vederi [i
totodat\ cea care i-a furat
inima lui Cristi Chivu.
Locul interzis
Adelina Elisei s-a n\scut
în Piatra Neam]. Î[i
aminte[te [i poveste[te cu
pl\cere despre copil\rie. O
vezi zâmbind când evoc\
acei ani. "Îmi petreceam
vacan]ele la bunicii mei, în
Boto[ani. Bunica avea o
camer\ în care ]inea lucrurile
de zestre. Cum era locul
interzis, întotdeauna îmi
pl\cea s\ m\ duc acolo. Îmi
amintesc [i acum de mirosul
puternic de la naftalina pe
care o a[eza între lucruri",
poveste[te Adelina. Tot în
acea perioad\ a început [i
pasiunea ei pentru televiziune. "Aflasem pentru prima
dat\ de "Actualit\]i" [i îmi
pl\cea tot ce f\ceau reporterii pe teren. Luam, înc\ de
pe la patru-cinci ani, peria de
p\r [i m\ d\deam drept jur-
nalist, m\ pref\ceam c\ luam
interviuri", ne-a mai spus
[tirista. Primul prieten al
Adelinei a fost Alex, pe când
era în clasa a cincea. O
dragoste curat\. Erau colegi,
în clase paralele. "F\ceam
petreceri la sfâr[itul anului
[colar în clase. Venea mereu
[i îmi cerea casetele pe care
le puneam noi în clas\. Am
r\mas prieteni [i acum", î[i
aminte[te Adelina.
A vrut s\-[i mic[oreze
sânii
De[i arat\ foarte bine [i
are un corp de invidiat,
Adelina spune c\ nu face
niciun fel de sacrificiu pentru a fi frumoas\. Cu toate
acestea, m\rturise[te c\ sânii
ei au complexat-o întotdeauna. Atât de tare, încât ar fi
vrut s\ î[i fac\ opera]ie de
mic[orare a lor. S-a oprit
îns\ la timp.
Dragoste perfect\ [i lacrimi pentru [tiri
Pe de alt\ parte, aleasa lui Cristi Chivu are [i un mare regret:
"Oamenii nu se mai iubesc a[a cum au f\cut-o p\rin]ii no[tri.
Cred c\ o dragoste perfect\ este cea care dureaz\. Ast\zi, oamenii
caut\ ce au avut acas\. [i, pentru c\ nu g\sesc, r\mân singuri sau
[i mai r\u, se c\s\toresc cu primul om pe care îl întâlnesc [i
divor]eaz\ dup\ pu]in timp, dându-[i seama c\ partenerul c\ruia iau jurat credin]\ ve[nic\ nu a fost cel pe care l-au visat".
Este o persoan\ sensibil\, care plânge la [tiri. Este impresionat\ de fiecare lucru negativ care se întâmpl\ în ]ar\. Simte durerea fiec\rui om care are o problem\ grav\.
Pe de alt\ parte, este o
fericit\. Nu a fost "ag\]at\"
impertinent pe strad\.
"Probabil c\ am o privire
care îndep\rteaz\, atunci
când nu îmi convine ceva.
Îns\ cea mai frumoas\
manier\ în care am fost
"cucerit\" s-a întâmplat în
Grecia, pe strad\. Doi b\ie]i
mi-au oferit flori [i nu m-au
întrebat nimic. Nici m\car
cum m\ cheam\", a ad\ugat
Adelina.
Adelina: "Îmi doresc
cinci copii"
Un lucru cert este c\
[tirista o s\ frâng\ inimile
multor b\rba]i de la noi din
]ar\. Nu ar poza niciodat\
nud într-o revist\ dedicat\
lor. Motivul? Este foarte
pudic\. Iar când vine vorba
de rela]ii, Adelina
recunoa[te: "Sunt foarte
romantic\. Îns\ nu vreau ca
totul s\ fie un cli[eu. Îmi
place spontaneitatea
partenerului.
Îmi doresc de la cel pe
care îl am al\turi s\ fie
responsabil, m\car jum\tate
din cât sunt eu, s\ fie
amuzant [i s\ iubeasc\ copiii. Pentru c\ vreau s\ am o
familie numeroas\. Îmi
doresc cinci copii. {tiu c\ în
orice rela]ie sunt necesare
compromisurile, îns\ prefer
distan]a, decât infidelitatea
omului pe care îl iubesc".
13 - 19 iulie
Gazeta Rom=neasc\
HOROSCOP 47
13 - 19 iulie
O anumit\
persoan\ este
foarte rece, sau
cel pu]in a[a pare.
~nainte de a-i
repro[a acest lucru, g=ndi]i-v\
c\ exist\ posibilitatea ca aceast\
persoan\ s\ nu fie la fel de
expresiv\ ca dvs.
Leu
taur
Apare ceva
cu totul diferit:
fie `n forma unei
persoane sau a
unei oportunit\]i.
Nu ignorati acest lucru [i privi]i
mai atent. Pute]i g\si ceva minunat. V\ bucura]i de compania
prietenilor sau a familiei.
Gemeni
Abilitatea
dvs. de a l\sa la
o parte ideile
preconcepute se
dovede[te a fi
extrem de util\. Curiozitatea `n
leg\tur\ cu o situa]ie sau o persoan\ este r\spl\tit\ din plin.
Munca v\ poate scoate din
min]i, dar sunt [i avantaje.
~ncerca]i s\
stabili]i echilibrul `ntre timpul
de relaxare [i
timpul de munc\.
Ave]i o mare putere intelectual\, iar cu dragostea sta]i foarte
bine. Ave]i destul timp s\ lucra]i
la proiecte, nu v\ gra\bi]i.
Scorpion
La `nceputul
s\pt\m=nii p\stra]i cele mai
bune mi[c\ri,
cele mai puternice atacuri [i ideile geniale
pentru locul corespunz\tor.
Explora]i necunoscutul [i g\si]i
o perspectiv\ nou\.
Fecioarã
Renov\rile [i
inova]iile sunt
prezente `n via]a
dvs. la `nceputul
s\pt\m=nii. Face]i schimb\ri.
Nu uita]i `ns\ s\ rezerva]i pu]in
timp pentru relaxare. Parc\
dori]i s\ `ncetini]i [i s\ reevalua]i proiectele `n curs.
Capricorn
Balantã
Rac
Berbec
Sunte]i o remarcabil\ for]\
pozitiv\ la
`nceputul s\pt\m=nii. V\ pricepe]i foarte bine s\ face]i lucrurile s\ mearg\ `nainte f\r\
probleme. V\ concentra]i mai
mult pe lucruri abstracte.
Cum ar fi s\
`ncepe]i o nou\
tradi]ie sau s\
`ncerca]i un nou
stil la `nceputul
s\pt\m=nii. La locul de munc\
sau acas\, noul mod de g=ndire
al dvs. este foarte apreciat [i
chiar foarte distractiv.
Vãrsãtor
Vi se pare c\
nu exist\ armonie `n via]a dvs.
~ncerca]i totu[i
s\ obtine]i c=t
mai multe lucruri `n cursul
acestor zile. Planifica]i mai
mult timp `mpreun\ cu persoana
iubit\.
Sunte]i caracterizat de pasiune [i curaj.
Dori]i s\ schimba]i lumea.
Permite]i-le [i
celor din jur s\ ia parte la planul
dvs. Unele lucruri plictisitoare
v\ solicit\ prea mult.
Sãgetãtor
Sunte]i
deschis [i g\si]i
o rut\ surprinz\tor de bun\ pe
care s\ o urma]i.
Pute]i s\ v\ [i abate]i de la
drum. Energia dvs. este limitat\. Pentru a duce ceva la bun
sfarsit ave]i nevoie de un
impuls.
O casă fără FASTWEB
este ca
sarmalele fără orez.
Datorită FASTWEB vorbeşti cu familia şi cu prietenii, şi în Italia şi în străinătate, fără să cheltui
o avere şi aşezat comod acasă la tine. Şi în sfârşit, pot,i telefona şi naviga pe internet fără să fii obligat să mergi la phone
center şi fără nicio cartelă telefonică. Sună cu 40% de reducere toate numerele de ret,ea fixă şi mobilă din Europa
şi America de Nord, cu doar 3 euro pe lună, sau toate numerele din lume la doar 5 euro pe lună, tot cu reducerea de 40%.
În plus, cu FASTWEB ai în total 300 de minute incluse pentru a naviga pe internet şi pentru a suna numere de ret,ea fixă
din Italia. Mailul este tot gratuit şi nu trebuie să plăteşti abonamentul la Telecom Italia.
Niciodată fără telefon fix. De acum se vorbeşte cu FASTWEB.
Descoperă promot,iile în curs la www.fastweb.it sau sună la 192 192.
Este prevăzută o contribut,ie de activare. Pentru mai multe informat,ii despre costuri, vizitează www.fastweb.it sau sună la 192 192.
Pesti
,
Sim]i]i c\
ave]i nevoie de o
pauz\. Seta]i
ni[te limite, nu
v\ forta]i prea
mult. Este momentul perfect
pentru a `ncepe sau a continua
ceva creativ, care v\ schimb\
lumea `n care tr\iti. Sunte]i fascinat de un lucru nou.
1° PREMIU
5000 EURO!
VARA ISI
5001 PREMII PENTRU TINE!
Dacă ai un Fidelity Card ISI,
participă la marea promoĠie de vară!
În joc pentru tine 2500 splendide mingi
de fotbal de piele adevărată úi 2500
practice rucsace de umăr.
Cu cât faci mai multe trimiteri de bani, cu
atât câútigi mai uúor.
Ce mai aútepĠi! Începe să joci!
Minge de fotbal de piele!
2500
2500
Rucsac de umăr!
Aut Min. Ric
Promotia este valabila de la 1 iunie pana la 31 octombrie 2007. Regulamentul complet il puteti gasi pe site-ul www.isi.eu.com
Numero Verde
800.22.00.55