Mi ma\226\343ri bak`ari.
Transcripción
Mi ma\226\343ri bak`ari.
Yooro p'oodaik'ãri, k'ira jariru pjida tachi k'ra purjooo beepari. Ma k'siapachi mãga beeru To–iapariida prã Tachi Ak'õrepa tachimaa chik'o teit'e adú chupiriara bairã, mapata ma adú chik'õra jitaparida aji. ra ma k'awa b mãga chik'o waiba jitapachi, k'awabada perã k'aare ne–inaapa to–iait'ee mãik'aapa sãga to–iait'ee. Jõma nãgee net'aa k'aurepa ma chik'ora jitapachi, mamda ma ksia pachi waarã ma mãga jitapachi, mi k'ira pi–ee beepachi perã. Ma k'awa–e b sãap'eda m ak'õreerãpa mãga mmaa jarateejida. Eperã pedee Mapa chi m k'awa p'anirãpa m k'ra pia–ee unuruta pra, ya k'awadai m jarrapa b mãik'aapa chik'o teedaipia b. Publicado por Héctor Silvio Puama T. Villavicencio – Colombia 2011 12 1 Nepri ma–ãri: ma–ãri Na p'ãdade m parãmaa k'awapik' na b sãga ma– ãriweda bapata mãik'aapa sãgta chik'o jtapata. ––¿K'aata taipa jarateejida? Narricion: Narricion M eperã mimiapari Pereira p'uurude Tachi Ak'õre pedee p'ãk'ãri. Diseño y redapción: Héctor S.Puama Tobar. Ma p'anauji: —“To–iade wãkãri k'ra pi–ee beepia b mãga Tachi Ak'õrepa chik'o teepari”. Edaare adú para chupriiara beeit'e chooropa k'rade p'urupari. ©2011Curso Clave de lingüistica aplica para lenguas Primera edición To–iapata Eperã pedee Villavicencio – Colombia 2011 2 11 to–iade wãk'ãri, kra pia–ee beeipia b, mãga Tachi Ak'õrepa jõma ne–inaa unupari perã. P unuu, wãarã chupura b mãik'aapa jarrapa b.” Ma waarã oopachi m ak'õrepa jarateedap'edaak'a, ¿mapa epaa ma audú chik'o jitapachi? Ewari aba, chik'o k'oraa aba jitaji nãgee chik'o: pau, palometa, canchima, gualajo maik'aapa chãto. Ma ewate m naw>pa iidiji: –Simón, ¿sãap'eda pa chik'o waibara jitaparima apemaarã k'ayaarã? Ma p'anauji: ––Mama, ma oopari parãpa jarateedap'edaak'a. M nawepa: 10 3 To–iapariida Ma nepriit'e ma–ãriweda, wãpariik'ãri to–iade. A nor>maweda mõk'it'a k'oro b pachi mãik'aapa pak'> jipatachi gaseosa botella t'idade. To–iade wãit'ee pak'ari, p'isimerre jitade wãpachi, edare mipa k'aat'aapachi birde, bir arajãk'a nipapachi perã barrielade. Mãga p'asak'ãri, M ma–ãri bak'ãri, bapachi Micay tode. Ma to mi k'ida p'uapa p'oyaa wãkaapachi. bee b Costa Pacificade, chi Departamento t'@jarapata Popayán (Cauca). Ma to k'õdoo bapari audú tesoo bapari Perã. Jirat'pa to–iade wãk'ãri, to–ia pachi mok'it'apa, audú jidiupachi perã wasida. Mamda To k'dee “buruu bua–a” k'ãri, anorema to ma wãsida k'ak'aapachi chik'o audú ma–ãri bapari chon ewari pari. Awarãarã todepemaarãpa mãg to perã. Ichiaba jrpachi to–iai pia beemãi mãik'aapa t'@jarapata “Sia to waiba”, jõdee Saija to jarapa “Sia to bëisaa bak'ãri, ma ewate audú chik'o waiba beeta to ma–ãrii”. Micay tok'@dee jwaa b Dridakãri, jidiupachi perã. M to–ia pachi bolantinapa. chonarãpa nãga jarapata: “¡Warrarã!, ¡Warrarã! Japa jde wat to chon ewariit'ee perã. Parãpa jda–e pirã, Tachi Japa w>e p'anedai”. Mãga to chekãri, werãarã 4 Ichiaba audú chik'o jitait'ee, m k'ra pia–ee beepachi, nãga m ak'õreerãpa jarateejida perã. “Pi 9 wa bolantinade. Parãpa k'awak'inia p'an, ¡wadama wãpata chik'o jitade t'ortepa, to k'õdoo b k'aurepa m p'urudee, wãdait'ee to–iade! chik'o tau nomaa beepari. Mapata chik'ora jitapata. Nãgee chik'o jitapata: biringo, bok'ona, wasida, awarra, chik'o k'ra tãdooo. Ma todeta m wariji, chik'oora paramai. Awarãarãpa jarapata na tode audú chik'ora paraa tot'ai k'ait'a beebairã. Eperãarã chonaaraweda abamai p'anadak'aapaji, ichita wãpachi awara ãii. Abamai p'aneepachi mama chik'o paraaji prã. Ma parã eperãarãmaa idik'inia b: ¿Parãpa k'siadooda saap'eda tachi eperãarãpa jarapata “chik'o k'ode chet”, ma chik'o–emda? Ma parãmaa neprit'e. Mamda mama chik'o jõdaik'ãri, wãpachida awara ãii. Maaperãta m, na tot'aide t'oji. M ak'õre mi nawe ome naaweda p'anapachi Micay tode, mamda to wãraa. Chejida tot'aidee troza k'õode, mamda Ma k'sia b tachi eperãarã warijida perã chik'o k'omaa. Tachia auk'a meepema ne–animal jãma p'aneejida, chik'o taunomaa unudap'edaa perã nejrdak'ãri. Ma k'aurepa m p'uuru to t'aide bee b. peepatamda, audú chik'ota k'opata, mapata jõma chik'omaa “chik'o” apata. ¿Kawajida? M p'uurudepemaarã wapata tauwaaw>da tot'aidee chik'o jrde ma-e prã awaraa ne–inaa Mãga m warijida chik'o paramãi, mapa auk'aa k'odait'e jrde. Tot'aidee wãpata nejrde nãgee netaa: P'isoo, k'ooro, almeja, parre, jebe, ostion, to–ia k'awaaji. 8 5 op'oo, t'p atade ma–e prã chik'o peede. Tot'aidee wãdait'ee chik'o jrde wãdak'aa ãchi wak'nia p'anadak'ãri, ichita jrpata topiru pia. Mãga oopata tai eperãarã japadeta nipapata perã. Eperãara–it'ee topiru pia jaraknia b, to jirabai ewarik'ãri jride wãdainaaweda. Eperãarãpa ãchi warrarãmaa ne–inaa jarateedait'e, auk'aa ãchi warrarã ateepata ãchi mimiade, mãga chi warrachaipa ak bpa auk'aa ook'awaapari chi ak'õrepa ooparik'a. maik'aapa to piru subii k'euk'ãri. Mãga to baree, wee b k'aurepa isapaira tot'aide panapata, jõdee Japa t'uk'await'e warrapa akbpapai, k'awaa k'ewaraa to piru subii nib k'aurepa, tedaa isapaira pari auk'a ook'await'ee . Warrapa jp'a japa pachepata. ook'await'ee aupai ook'awak'aa, auk'a k'awapari sãga pak'uru t'up'epata, k'ãree pak'uruta piara b japa oit'e. Ichiaba mãga warrapa nãgee ne–inaa: te, ne– uu, nejrk'await'ee maik'aapa to-iak'await'e. Mãgata m ak'õrepa m ateepachi iru wãpariik'ãri ichi mimiade. Ma k'awak'nia bapachi ne–inaa jõma ook'await'ee ichik'a, maaperãta m, ma–ãriweda audú to–ia knia bapachi maik'ãapa to– Mãga wãdainaaweda, taujaaweda w>raarã p'irabaidaipata chik'o chuudait'e, ãchi mik'raarãpa ateedamera. Net'aa akomodaadap'eda wãpata. Wãdak'ãri nãgee net'aa ateepata: t'r, ataraya, bolantina, nek'o, chaarã ma–e p'rã p'ãwa. Eperãarã ia k'awaa bapachi. Ma awara to–ia k'inia bapachi chik'o waiba jitapachi perã. M audú o–adaipachi t'rde wa bolatinade, k'awak'ãri chik'o waiba cheru. Nãga neprbpapai ma p'oyaa jara–e, sãga nbeepari tachi t'ãri, k'awak'ari chik'o waiba cheru tachi t'rde m p'uurudepemaarã mãgee net'aata ateepata, chik'o 6 7