reprezentări mediatice ale comunităţii româneªti în
Transcripción
reprezentări mediatice ale comunităţii româneªti în
REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA (2007-2015) CARMEN BURCEA* Abstract. The migration is a phenomenon with major social impact, regularly arisen within political radical metamorphoses. After 1975, in the context of the transition from Francisco Franco´s totalitarian regime to democracy, Spain passed from emigration to immigration. After 1989, the emigration was an expression of the transition to democracy in Romania, and Spain was a favorite destination. Romanian immigration, especially in Italy and Spain has stimulated in recent years a particular interest to the sociologists and the anthropologists. However, the significant Romanian presence in these areas exceeded the scientifically approach, being over and over again reflected in the media and cinema. These filters of interpretation became a kind of barometer, depending on which is often adjusting the average citizen´s attitude. The dominant discourse on immigration, controlled by media shapes/persuades the attitudes of rejection/ acceptance, determine the perception of immigration as an invasion or, contrariwise, as an advantage, an input to the national economy. This article is specifically interested in the media discourse on the phenomenon and aims, in principle, to highlight the Spanish perception on Romanians in the Iberian multiculturalism context (together with Moroccans, Latin Americans, Eastern Europeans, etc.). This research focuses on distinct orientation and representative publications: progressive (El País, El Mundo) and conservative (ABC). As regards the audio-visual media, the attention focuses on Radio y Televisión Española (RTVE). We do not propose an exhaustive study, difficult or even impossible to apprehend given the multiple joints of this reality, but an overview of the main themes in the Spanish media where Romanians and Romanian community appear as protagonists. Keywords: emigration, immigration, media discourse, Romanians in Spain, rumañoles. ———————— * Cercetãtor ºtiinþific III, dr., în cadrul Institutului de ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale „Ion I. C. Brãtianu“ al Academiei Române. Rev. ªt. Pol. Rel. Int., XIII, 2, pp. 31–49, Bucureºti, 2016. 32 CARMEN BURCEA I. SPANIA ÎN FLUXURILE MIGRATORII 2 1. Emigraþie – imigraþie De la jumãtatea anilor ‘70, Spania s-a transformat dintr-o þarã de emigranþi într-o þarã de imigranþi1. În intervalul 1959-1973 au migrat dincolo de Pirinei, spre centrul ºi nordul Europei, circa douã milioane de spanioli: legal, asistaþi de Instituto Español de Emigración (creat în 1956); dar ºi clandestin, fãrã contract de muncã. Sintagma „psicosis migratoria“ devine recurentã în aceºti ani: andaluces, gallegos, madrileños, extremeños, murcianos (cu statut de guest worker) s-au îndreptat cu precãdere spre Republica Federalã Germanã, Elveþia, Franþa2. Creºterea economicã a acestor þãri – mai cu seamã „miracolul german“ – ºi apoi criza petrolului (1973) au determinat acest flux-reflux migrator. Dincolo de aceºti factori externi, migraþia spaniolilor a fost impulsionatã din interior de politica autarhicã pentru care optase în anii ‘40 regimul franchist, izolarea diplomaticã, rata ºomajului, ritmul de creºtere foarte scãzut etc.. În aceste condiþii, regimul franquist considera migraþia ca o supapã de siguranþã în faþa tensiunilor sociale ºi grevelor. ªlagãrul El emigrante (în interpretararea lui Juanito Valderrama, 1959), filme artistice precum Españolas en París (Roberto Bodegas, 1970), Vente a Alemania, Pepe (Pedro Lazaga, 1971), El techo del mundo (Felipe Vega, 1995), Un franco, 14 pesetas (Carlos Iglesias, 2006), filme documentare precum El tren de la memoria (Marta Arribas y Ana Pérez, 2005) º.a. sunt inspirate din aceastã experienþã istoricã ºi stau mãrturie peste timp3. Cauzele metamorfozei Spaniei din emisor în receptor de migranþi au fost multiple: „miracolul economic spaniol“, impulsionat de tehnocraþii care au conceput Planul de Dezvoltare (1959); tranziþia spaniolã de la regimul franquist la democraþie (dupã 1975); intrarea Spaniei în Uniunea Europeanã (1986). Dincolo de aceste date care au asigurat o epocã de de prosperitate (bonanza económica), poziþia geograficã a Spaniei (poartã de intrare în Europa dinspre Africa), istoria sa (fostã metropolã pentru coloniile din America Latinã), caracteristicile sale lingvistice ºi culturale (apartenenþa la familia limbilor romanice ºi la catolicism) au determinat fluxurile migratorii cãtre Spania. Imigranþi din Africa (Maroc, Algeria), America Latinã (Ecuador, Columbia, Argentina), Europa de Est (Polonia, România), dar ºi din Orient (China) s-au îndreptat cu precãdere spre Madrid, Cataluña, Andalucía, spre centre urbane ºi zone industrializate în care au aflat oportunitãþi de lucru. Compoziþii muzicale precum Papeles mojados (Chambao) sau Clandestino ———————— 1 Joaquín Arango, „Becoming a country of immigration at the end of the XXth century: the case of Spain“, în: Russell King, Gabriella Lazaridis, Charalambos Tsardanidis (eds.), Eldorado or Fortress?: Migration in Southern Europe, New York, St. Martin‘s Press, 2000, pp. 253-276. Joaquín Arango, Políticas migratorias en la Europa actual. Existe un modelo Sud-Europeo?, Seminario sobre políticas europeas de migración y desarrollo, Madrid, Fundación Internacional para Iberoamérica (FIAPP), 2008, pp. 25-29. 2 Jesús García Fernández, La emigración exterior de España, Barcelona, Ariel, 1965. Guillermo DíazPlaja, La condición emigrante. Los trabajadores españoles en Europa, Editorial Cuadernos para el Diálogo, Madrid, 1974. 3 Chema Castiello, Con maletas de cartón: la emigración española en el cine, San Sebastián, Tercera Prensa, 2010. 3 REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA 33 (Manu Chao); filme documentare – Emigrantes en tierra de Emigrantes (Jorge Algora, 2002), Extranjeras (Helena Taberna, 2003), Paralelo 36 (José Luis Tirado, 2004); filme artistice – Las cartas de Alou (Montxo Armendáriz, 1990), Bwana (Imanol Uribe, 1996), Cosas que dejé en La Habana (Manuel Gutiérrez Aragón, 1997), Said (Lorenc Soler, 1998), El sudor de los ruiseñores (Jose Manuel Cotelo), Flores de otro mundo (Icíar Bollaín, 1999), La novia de Lázaro (Fernando Merinero, 2002), Los novios búlgaros (Eloy de la Iglesia, 2003), Princesas (Fernando León de Aranoa, 2005), Agua con sal (Pedro Pérez Rosa, 2005) º.a. reflectã exemplar aceastã realitate4. Protagoniºti africani, latinoamericani, est-europeni transpun pe ecran diverse faþete ale experienþei imigraþioniste, între viaþã ºi moarte, între acceptare ºi marginalizare, între identitate ºi alteritate, între cunoaºtere ºi stereotipie. 2. De la boom la declin demografic La cumpãna veacurilor s-a produs o accelerare a fluxurilor migratorii spre Spania5. Acest fapt a determinat o creºtere a populaþiei cu 14 % în decursul unui deceniu6 ºi a plasat Spania între cele mai atractive state din Uniunea Europeanã: „La población española crece un 14 % en 10 años gracias a los extranjeros“, El Mundo, 14/12/2012. În anul 2007, potrivit Institutului Naþional de Statisticã din Spania (Instituto Nacional de Estadistica – INE), 38,85 % dintre strãinii stabiliþi în Spania proveneau din Europa, 35,63 % erau ibero-americani, 18,95 % proveneau din Africa, 5,26 % erau asiatici de origine7. În tot acest amalgam de rase ºi culturi, românii aveau sã devinã cea mai numeroasã comunitate de migranþi în Spania. Explozia migratorie a fost interpretatã în mass media uneori cu orgoliu ºi patriotism, fiind socotitã drept un indicator de prosperitate. Anul 2007 a marcat însã începutul crizei economice ºi un punct de inflexiune8. Iar, la capãtul acestei perioade de recesiune Spania avea sã nu mai fie perceputã ca un „El Dorado“. ———————— 4 Eduardo Moyano, La memoria escondida: emigración y cine, Madrid, Tabla Rasa, 2005. Isabel Santaolalla, Los „otros“: etnicidad y „raza“ en el cine español contemporáneo, Zaragoza, Prensas Universitarias de Zaragoza, 2005. Inmaculada Gordillo, El diálogo intercultural en el cine español contemporáneo: entre el estereotipo y el etnocentrismo, în: „Comunicación. Revista Internacional del Departamento de Comunicación Audiovisual, Publicidad y Literatura“, n. 4, 2006, pp. 207-222. Verena Berger, „Los movimientos migratorios y el miedo al ‘Otro en Poniente’ (Chus Gutierrez, 2002)„, în: Bukhard Pohl, Jörg Türschmann (eds.), Miradas glocales: cine español en el cambio de milenio, Madrid, Iberoamericana, 2007, pp. 185-198. Francisco Checa y Olmos (ed.), La inmigración sale a la calle: comunicación y discursos sobre el fenómeno migratorio, Barcelona, Icaria, 2008. José María Capparos Lera, „Chus Gutierrez y Fernando León hablan de la inmigración y del paro en España: Poniente y Los lunes al sol“, El cine del nuevo siglo (2001-2003), Madrid, Ediciones Rialp, 2004, pp. 220-223. Montserrat Iglesias Santos (ed.), Imágenes del otro: identidad e inmigración en la literatura y el cine, Madrid, Biblioteca Nueva, 2010. Álvaro Rodríguez Díaz (ed.), España en su cine: aprendiendo sociología con películas españolas, Madrid, Editorial Dykinson, 2015. 5 Xavier Rius Sant, El libro de la inmigración en España, Córdoba, Editura Almuzara, 2007. 6 http://www.rtve.es/noticias/20121214/poblacion-espanola-crece-seis-millones-diez-anos-gracias-extran jeros/586942.shtml. 7 http://www.ine.es/prensa/np457.pdf. 8 Eliseo Aja, Joaquín Arango, Josep Oliver Alonso (eds.), La inmigración en la encrucijada. Anuario de la inmigración en España, Barcelona, Cidob Edicions, 2008. Eliseo Aja, Joaquín Arango, Josep Oliver Alonso (eds.), La inmigración en tiempos de crisis. Anuario de la Inmigración en España, Barcelona, CIDOB Edicions, 2009. 34 CARMEN BURCEA 4 Sursa: Jaime Prats, „España ya no es El Dorado“, El País, 22/04/2013. Mai mult decât atât, criza economicã, care a debutat în anul 2007, a determinat un nou val de emigraþie spaniolã – deloc neglijabil, deºi greu cuantificabil în opinia unor specialiºti –, care a permis lansarea unor previziuni sumbre: scãderea ºi îmbãtrânirea populaþiei9. Aceastã mobilitate dinspre Spania nu este interpretatã la unison, însã. Acolo unde unii vãd o alarmã – fuga creierelor (brain drain), lipsa perspectivelor în patrie –, alþii vãd instalarea normalitãþii: încadrarea fireascã a Spaniei în dinamica lumii contemporane, ruperea unor bariere lingvistice, reevaluarea atitudinii în faþa migraþiei: „Emigrantes otra vez“, El País, 11/12/2011; „Ingenieros y arquitectos españoles esperan la oferta de Alemania para emigrar“, El Mundo, 29/01/2011; „Los nuevos emigrantes españoles“, El País, 9/10/ 2013; „Cinco siglos de idas y venidas“, El País, 14/06/2014; „Aumenta el flujo de españoles que buscan mejores oportunidades fuera de nuestro país“, ABC, 06/12/2015. La rumba del emigrante în interpretarea lui Javier Moreno, precum ºi o serie de pelicule – scurt metraje ºi documentare – redau, fãrã echivoc, aceastã metamorfozã survenitã în societatea spaniolã: El síndrome del eterno viajero (2013, Rubén Señor), Expats (2013, Pedro Fernández Lajara), Spaniards in London (2014, Javier Moreno Caballero), En tierra extraña (2014, Icíar Bollaín). Pe acest fundal al crizei economice, în cursul anului 2008, liderul PP (Partido Popular), conservatorul Mariano Rajoy, aflat în opoziþie la acel moment, propunea ———————— 9 Studiul „Proyección de la población de España a corto plazo, 2008-2018“ prevede o reducere a naºterilor ºi a fluxurilor de imigraþie – http://www.ine.es. 5 REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA 35 un „contrato de integración“ în care se prevedea angajamentul imigranþilor de „a respecta legile, a plãti impozitele, a respecta tradiþiile spaniolilor ºi de a face eforturi de integrare, iar, în cazul în care, într-un anumit interval de timp, nu ar reuºi sã-ºi gãseascã de lucru, sã se întoarcã în þara de origine“10. În acelaºi dificil context economic, potenþat de campania electoralã, Mariano Rajoy nuanþa poziþia sa, calificând imigraþia drept „o problemã“ (de altfel, imigraþia constituie o temã importantã pe orice agendã electoralã, indiferent de poziþionarea pe eºichierul politic): „La inmigración es un problema real“, El País, 10/02/2008. ªi tot în intricatul an 2008, la iniþiativa ministrului Celestino Corbacho (ºeful portofoliului Trabajo e Inmigración), au apãrut indiciile unei politici restrictive privind imigraþia, politici menite sã închidã uºa muncitorilor strãini: „Corbacho endurece el discurso del Gobierno en inmigración“, El País, 14/04/2008; „Corbacho aconseja a los inmigrantes que «tachen de su agenda a España»“, ABC, 12/03/2010. Mai mult decât atât, Celestino Corbacho a vizitat România, þara de provenienþã a celor mai mulþi imigranþi stabiliþi în Spania, ºi a semnat cu omologul sãu român, Marian Sârbu, acorduri prin care urma sã se faciliteze revenirea românilor în patrie: „España y Rumanía firman dos convenios para facilitar el regreso de trabajadores“, ABC, EFE – Bucarest, 04/05/2009. Calculele politice au fost însã dincolo de realitate. Planurile migranþilor nu s-au conformat unui astfel de scenariu. Puþini au fost imigranþii românii în Spania care au considerat întoarcerea în þarã drept o soluþie viabilã: „De vuelta a Rumanía. La desconfianza sobre la situación de su país dificulta el regreso del colectivo más numeroso de inmigrantes que hay en España, pese a acumular ya 100 000 parados“, El País, 4/01/2009. Iar studiile în materie au confirmat acest fapt11. Criza economicã globalã a fost o cumpãnã în Spania ºi, implicit, în destinul migranþilor români. La aceasta s-a adãugat statutul lor problematic în Europa. Deºi, din punct de vedere juridic, membri cu drepturi depline ai Comunitãþii Europene, „înzestraþi“ în consecinþã cu libertatea de miºcare ºi de lucru pe întreg cuprinsul UE, acest drept a fost chestionat ºi suspendat în realitate, românii fiind consideraþi „un peligro“ pentru piaþa muncii din Spania12. Acoperite de cifre, autoritãþile de la Bruxelles au sancþionat impunerea permisului de lucru: „Casi la mitad de los rumanos residentes en España necesitará permiso de trabajo“, El País, 12/08/2011; „La Comisión Europea permite que España limite la entrada de trabajadores rumanos un año más“, RTVE, 21/12/201213. Cumulate cu efectele ———————— 10 Rajoy defiende el contrato para inmigrantes como una «apuesta por la integración», El País, 7/02/2008. Entrevista de Iñaki Gabilondo a Mariano Rajoy, Cuatro, 7/02/2008. 11 Fundaþia Soros România (2009), Comunitãþi româneºti în Spania, coord. Dumitru Sandu; Fundaþia Friedrich Ebert-Stiftung (2011), Impactul crizei economice asupra migraþiei forþei de muncã româneºti, coord. Victoria Stoiciu º.a.; teza de doctorat realizatã de Elena Ramona Bucur – Redes migratorias rumanas en España. Estrategias y territorios de vida en Castellón de la Plana (Comunidad Valenciana), un studiu de caz privind reþelele migratorii ºi strategiile de viaþã ale românilor din Castellón de la Plana. 12 În dezbaterea publicã pe aceastã temã, puþine voci au fost atât de clare ºi de bine articulate precum aceea a lui Miguel Fonda ªtefãnescu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Români din Spania (FEDROM): „Las restricciones laborales a emigrantes de la UE van contra las propias normas europeas“, Diario de las 2 online, RTVE.es A la Carta, 26/03/2013. 13 http://www.rtve.es/noticias/20121221/comision-europea-permite-espana-limite-entrada-trabajadoresrumanos-ano-mas/591360.shtml. 36 CARMEN BURCEA 6 crizei economice, discursurile electorale ºi mãsurile concrete amintite au avut drept rezultat o diminuare a numãrului imigranþilor ºi a gradului de acceptare a acestora în rândul populaþiei spaniole: Joaquín Arango, „Nubes en un cielo aún sereno“, El País, 22/10/2012. Sursa: Olga R. Sanmartín, „Fin del ‘boom inmigrante’: sólo se empadronan 3 753 extranjeros más en 2011“, El Mundo, 13/01/2012. Sursa: „La salida de inmigrantes reduce la población en España por segundo año“, El País, 30/06/2014. 7 REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA 3. Prezenþe româneºti 37 Conform datelor oficiale – Observatorio Permanente de la Inmigración (OPI), Secretaría de Estado de Inmigración y Emigración (Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales); Instituto Nacional de Estadística (INE) –, pânã în anul 2000, comunitatea româneascã abia se întrevedea în statisticile spaniole. Marocanii ºi latinoamericanii reprezentau primele comunitãþi de imigranþi, în vreme ce, din Europa de Est, comunitatea cea mai importantã provenea din Polonia (8 164 de imigranþi înregistraþi la nivelul anului 2000)14. Dupã evenimentele din decembrie 1989, începutul tranziþiei spre democraþie ºi deschiderea frontierelor, românii au devenit actori în fluxurile migratorii internaþionale15. Prezenþa lor în aceastã ipostazã s-a intensificat dupã anul 2002, când au obþinut drept de circulaþie în spaþiul Schengen, ºi dupã anul 2007, când au devenit membri ai Uniunii Europene16. Chiar ºi dupã aceastã datã, teama unei invazii româneºti ºi discursul alarmist al unor forþe politice europene au determinat impunerea unor restricþii temporare (doi/ºapte ani) ale drepturilor migranþilor români ºi accesul acestora pe piaþa muncii. Mai mult decât atât, la expirarea acestui interval, în anul 2014, premierul britanic David Cameron anunþa mãsuri menite sã descurajeze migraþia românilor spre Marea Britanie17. Aceasta în condiþiile în care cifrele atestau o altã realitate, reflectatã fãrã ambiguitãþi în presa spaniolã – „invazia“ dinspre sudul Europei: „Los españoles, y no los rumanos, «invaden» el Reino Unido“, ABC, 09/01/2014. Potrivit INE, la 1 ianuarie 2007, erau înregistraþi în Spania 527 019 de români. Aceºtia reprezentau al doilea grup etnic dupã marocani (543 721). Un an mai târziu, la 1 ianuarie 2008, INE indica cifra populaþiei strãine la peste cinci milioane de persoane, adicã 11 % din totalul populaþiei, ºi clasa comunitatea româneascã drept prima comunitate de imigranþi în Spania (728 967, INE, 2008). În anul 2012, cei ———————— 14 Eugenia Ramírez Goicoechea, La comunidad polaca en España: un colectivo particular, „Reis. Revista española de investigaciones sociológicas“, nr. 102, 2003, pp. 63-92. José Luis Gonzáles Arpide, Oscar Fernández Álvarez, La inmigración en España. Nuevos retos y encrucijadas, „Estudios humanisticos. Historia“, n. 3, 2004, pp. 303-314. Javier Morillas Gómez, La inmigración de Europa del Este a España, costes o beneficios?, „Boletín económico de ICE, Información Comercial Española“, n. 2844, 2005, pp. 37-46. Ruth Ferrero Turrión, La otra Europa que viene: europeos del Este en España, „Revista CIDOB d’afers internacionals“, n. 84, 2009. Carlos Flores Juberías ed., España y la Europa Oriental: tan lejos, tan cerca, Universitat de Valencia, 2009. 15 Rafael Viruela Martínez, La nueva corriente inmigratoria de Europa del Este, în: „Cuadernos de geografía“, n. 72, 2002, pp. 231-258. R. Viruela Martínez, El recurso de la emigración: balance durante la transición en Rumanía, în: „Papeles del Este“, 9, 2004, http://www.ucm.es/BUCM/revistas/cee/15766500/ articulos/PAPE0404220011A.PDF. R. Viruela Martínez, Inmigrantes rumanos en España: aspectos territoriales y procesos de sustitución laboral, în: „Scripta Nova, Revista Electrónica de geografía y ciencias sociales“, vol. X, n. 222, 2006, http://www.ub.es/geocrit/sn/sn-222.htm. Julián Antonio Paniagua López, Red migratoria de los rumanos en España: adventistas, ortodoxos y gitanos, [s.l.], Fugaz Ediciones, 2007. Miguel Pajares Alonso, Procesos migratorios de los rumanos, Barcelona, Icaria, 2007. Miguel Pajares Alonso, Comunidades inmigradas de la Europa del Este. El caso del colectivo rumano en España, în: „Revista CIDOB d’Afers Internacionals“, n. 84, 2008, pp. 65-79. Silvia Marcu, Del este al oeste. Geopolítica fronteriza e inmigración de la Europa oriental a España, Salamanca, Ediciones Universidad de Salamanca, 2010. Jorge Garrís Mozota, Los rumanos en España: aspectos clave de su historia aragonesa, Editorial Círculo Rojo, 2014. 16 33.705 (2002), 505.670 (2007), 735.642 (2008) – cf. Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales, Secretaría General de Inmigración y Emigración – Extranjeros con permiso de residencia. 17 http://www.rtve.es/alacarta/videos/telediario/rumanos-bulgaros-ya-podran-trabajar-toda-union-europea /2275104/. 38 CARMEN BURCEA 8 895 970 de români înregistraþi în statisticile INE reprezentau 15,7 % dintre imigranþii din Spania18. Dupã acest vârf al prezenþei româneºti, se constatã un declin numeric. Sursa: Jaime Prats, „La población sigue cayendo al reducirse el número de extranjeros“, El País, 21/04/2015. Prezenþa imigranþilor proveniþi din România a fost unanim semnalatã în presa spaniolã: „La colonia rumana se triplica en tres años y es la segunda más numerosa“, El País, 16/11/2005; „Rumanos, los más numerosos“, ABC, 19/06/2006; „El emporio rumano“, El Mundo, 25/05/2009 etc.. Reprezentarea acestora în mass media a fost însã una polarizatã, de la fobie la filie: „España: se cierra una puerta a los rumanos. „Se abre otra a la xenofobia?“, BBC Mundo, 2/08/2011; „El Rey agradece a la comunidad rumana su «contribución al dinamismo de la economía»“, ABC, 13/07/2015. În contextul recentei vizite a preºedintelui Iohannis în Spania, premierul Mariano Rajoy aprecia integrarea românilor în Spania drept „unul dintre exemplele de integrare cele mai clare ºi de succes din Europa, care pune în luminã diversitatea, toleranþa ºi deschiderea specificã societãþii spaniole“. Intensele schimburi economice (care au atins cifra istoricã de 2 740 de milioane de euro în anul 2014) ºi culturale (prin activitatea Institutului Cervantes din Bucureºti19) confirmã ———————— 18 http://www.ine.es/prensa/np710.pdf. 19 Radio Exterior de España, „Punto de enlace“, 2/09/2015: interviu cu Rosa Moro, directorul Institutului Cervantes din Bucureºti. Inaugurat în anul 1995, Institutul Cervantes – amplasat în centrul cosmopolitei capitale, în proximitatea Universitãþii, este perfect integrat în viaþa culturalã a capitalei, organizând cursuri de limba spaniolã, flamenco, proiecþii de cinema, ateliere de gastronomie etc.. Rosa Moro remarcã, în acelaºi interviu, aptitudinile tinerilor români de a comunica în limba spaniolã ºi buna cunoaºtere a Spaniei, dar ºi prezenþa firmelor spaniole în capitala României. 9 REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA 39 aceastã viziune pozitivã asupra relaþiilor româno-spaniole: „Rajoy pone como ejemplo de integración a la inmigración rumana en España“, Agencia EFE – Madrid, 13/07/201520. II. REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE MIGRAÞIEI 1. Migraþia pe agenda publicã spaniolã Migraþia a devenit în ultimii ani o temã centralã de dezbatere pe agenda publicã spaniolã. E relevant în acest sens faptul cã imigraþia figureazã între primele zece probleme cu care se confruntã spaniolii. Potrivit unui barometru al Centrului de Investigaþii Sociologice (CIS), migraþia se plasa în anul 2005 pe locul doi în acest clasament, iar un procent însemnat din populaþia Spaniei considera imigraþia excesivã: „Casi el 60% de los españoles considera que hay ‘demasiados’ inmigrantes“, El Mundo, 30/12/2005. În anul 2009, migraþia se clasa pe locul trei în lista problemelor cu care se confruntau spaniolii, iar în anul 2015 – pe locul cinci: „La inmigración se cuela entre los principales problemas“, El País, 7/10/ 2015; „La inmigración reaparece como uno de los principales problemas para los españoles“, ABC, 7/10/2015; „El paro continúa siendo el primer problema para los españoles“, ABC, 23/12/2015. În acelaºi timp, la nivelul UE, migraþia a reprezentat în anul 2015 principala preocupare, potrivit Eurobarometrului CE. Dupã concepte intens comentate precum opinia publicã (Walter Lippmann) ºi psihologia mulþimilor (Gustave Le Bon), conceptul teoria agendei (Maxwell McCombs) responsabilizeazã mass media de stabilirea agendei publice, spunând audienþei la ce sã se gândeascã, mai degrabã decât ce sã gândeascã. Altfel spus, ocurenþa unui subiect ºi proeminenta sa prezentare în mass media face ca respectivul subiect sã fie perceput ca fiind mai important decât altele. Dincolo de acest fapt, efectul framing are un rol fundamental în receptarea unei ºtiri: presa creeazã anumite „cadre“ în mintea opiniei publice ºi provoacã anumite efecte prin încadrarea unei chestiuni, prin etichetarea sa. Tratarea migraþiei în mass media configureazã o viziune asupra temei, iar semnificaþiile manifeste sau latente determinã în rândul opiniei publice atitudini de acceptare sau respingere a imigranþilor21. ———————— 20 http://www.efe.com/efe/espana/portada/rajoy-pone-como-ejemplo-de-integracion-a-la-inmigracionrumana-en-espana/10010-2663470; http://www.lamoncloa.gob.es/presidente/actividades/Paginas/2015/13071 5-rajoywerner.aspx. 21 VV. AA. (2001), Inmigración y racismo: análisis de la radio, la televisión y la prensa en España, Fundación CIPIE, Madrid. Rafael del Águila Tejerina coord., Inmigración: un desafío para España, Madrid, Fundación Pablo Iglesias, 2005. A. Bañón Hernádez, Discurso e inmigración. Propuesta para el análisis de un debate social, Murcia, Universidad de Murcia, 2002. A. Bañón Hernádez (ed.), Discurso periodístico y procesos migratorios, Donostia, Gakoa Liburuak, 2007. A. Bañón Hernádez, J. Fornieles (eds.), Manual sobre comunicación e inmigración, San Sebastián, Gakoa, 2008. Nicolas J. Diez, Actitudes hacia los inmigrantes, Madrid, Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales, 2001. Nicolás J. Diez, Las dos caras de la inmigración, Madrid, Observatorio permanente de la inmigración, 2005. M. Lario Bastida coord., Medios de comunicación e inmigración, Murcia, 2006. María Angeles Cea d’Ancona, Miguel S. Valles, Los medios de comunicación y la formación de la opinión pública ante la inmigración y el racismo, în: „Sociedad Y Utopía“, vol. 16, 2000, pp. 133-148. M. A. Cea d’Ancona, La activación de la xenofobia en España. Qué miden las encuestas?, Madrid, CIS-Siglo XXI, 2004. M.A. Cea d’Ancona, Inmigración, racismo y xenofobia en el nuevo contexto europeo, Madrid, MTAS, 2007. Juan Carlos Checa, Ángeles Arjona, Españoles ante la inmigración: el papel de los medios de comunicación, în: „Comunicar. Revista Científica de Educomunicación“, n. 37, XIX, 2011, pp. 141-149. 40 CARMEN BURCEA 10 Corpusul nostru – selectat în funcþie de audienþã ºi prestigiu, ºi alcãtuit cu predilecþie din articole de presã scrisã (El País, El Mundo, ABC) ºi audiovizualã cu acoperire naþionalã (RTVE) – nu se abate de la aceste aprecieri. Sursa: „EL PAÍS concluye 2012 líder de audiencia en España“, El País, 26/01/ 2013. Sursa: http://www.rtve.es/noticias/balance/index3.shtml RTVE, primer grupo audiovisual en 2009. La 1, líder indiscutible temporada 2008-2009: del tercer puesto al 1. 11 REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA 41 Strategiile de persuasiune variazã de la citarea surselor de încredere (politicieni, profesioniºti, poliþie, reprezentanþi ai justiþiei, profesori, ONG) la ilustrarea unor fotografii, cifre, statistici, grafice etc., evidenþiindu-se astfel conexiunea elitemedia. Citarea unor astfel de surse ºi argumentarea cu cifre conferã credibilitate articolelor de presã ºi le asigurã eficacitatea. Indicarea procentelor de imigranþi implicaþi în ilegalitãþi, de pildã, conduce treptat la insidierea unei temeri ºi legitimeazã autoritãþile care pun semnul egal între imigraþie ºi problemã. Un rol determinant în geneza unei astfel de reprezentãri sociale22 revine aºadar discursului23 public dominant (presa scrisã, radio, televiziune, cinema), care informeazã, formeazã ºi uneori deformeazã atitudini ºi ideologii. 2. Imigraþia – „o problemã“ În discursul mediatic primeazã tratarea imigraþiei ca o problemã a societãþii. Studiile în materie au relevat predominarea unei focalizãri negative24. Acest discurs este responsabil în primul rând de omogenizarea unor comunitãþi distincte, de aplicarea unei etichete uniformizatoare tuturor celor care, din regiuni distincte ale lumii, cu culturi extrem de diverse, cu atitudini sensibil diferite faþã de lume ºi viaþã, cu nivel de pregãtire distinct, se stabilesc în Spania. Mai mult, pe fondul recentei recesiuni economice, resentimentele faþã de imigranþi s-au accentuat, aceºtia apãrând nu de puþine ori ca „þapi ispãºitori“: ‘Efecto llamada’ y ‘efecto salida’, El País, 3/03/2014. Majoritatea ºtirilor pe tema imigraþiei sunt aºadar negative, în detrimentul celor pozitive sau neutre. Predominã asocierea imigraþiei cu ilegalitatea, delincvenþa, ºomajul, prostituþia, traficul de narcotice, traficul de fiinþe umane ºi asocierea imigranþilor cu „ceilalþi“, strãinii sau chiar marginalii, non-integrabilii. Selectând astfel de ºtiri – în condiþiile în care selecþia înseamnã trunchiere, omitere, exagerare – ºi enfatizându-le prin recursul la anumite cuvinte cheie – pericol, invazie, avalanºã, efecto llamada º.a. – se oferã mai mult decât o informaþie: se impune o perspectivã. Imaginea care rezultã nu este numai parþialã, ci ºi discriminatorie, ducând la alimentarea aversiunii faþã de migranþi. Aceasta în condiþiile în care studiile în materie de migraþie indicã noi rute migratorii (spre China, India, Turcia º.a.) ºi subliniazã necesitatea migraþiei, potrivit preºedintelui institutului Migration Policy din Washington, Demetrios Papademetriou: „La brújula de los inmigrantes ya no mira solo hacia el norte“, El País, 29/01/2014. ———————— 22 Conceptul de reprezentãri sociale (Serge Moscovici), derivat din conceptul reprezentãri colective (Emile Durkheim), desemneazã un corpus de cunoºtinþe care modeleazã perceperea realitãþii; un ansamblu de imagini ale unui obiect compozit ºi polimorf, depinzând de subiectul care le observã. Acestea apar în situaþii de crizã indicate de: dispersarea informaþiei privind obiectul reprezentãrii; focalizarea obiectului reprezentãrii, implicat în interacþiunea socialã ca factor disturbant; plasarea accentului pe anumite aspecte ale sale ºi lãsarea în umbrã a altora; presiunea socialã care reclamã opinii în legãturã cu un obiect ºi determinã acoperirea incertitudinilor prin adeziunea la opiniile dominante ale grupului. 23 Ruth Wodak, Análisis crítico del discurso, Barcelona, Gedisa, 2003.Teun A. Van Dijk, La noticia como discurso. Comprensión, estructura y producción de la información, Barcelona, Paidos, 1990. 24 J. J. Igartúa, C. Muñiz (eds.), Medios de comunicación, inmigración y sociedad, Salamanca, Ediciones de la Universidad de Salamanca, 2007. Carlos Muñiz, Juan José Igartua, José Antonio Otero, Retratos de la inmigración en la presa española. Una imagen fija de la discriminación?, Ediciones Universidad de Salamanca, 2013. María Martínez Lirola (ed.), Inmigración, discurso y medios de comunicación, Instituto Alicantino de Cultura Juan Gil Albert, 2008. 42 CARMEN BURCEA 12 Politicienii sunt cei care dau, în general, tonul unei interpretãri sumbre asupra imigraþiei. Cercetãtori ai fenomenului migraþionist le contrapun acestor voci alarmiste amãnunþite studii care demonstreazã necesitatea migraþiei; îndeamnã la aplicarea unor programe de integrare ºi de acceptare a diversitãþii; responsabilizeazã mass media de contagiunea cu aceastã spaimã în faþa migraþiei ºi politicienii de incitarea naþionaliºtilor extremiºti: • Grupul de cercetare Social (Isabel de las Casas, Ángela Fanjul, Gonzalo Fanjul, Sonia Garrido, Marcela Zuleta): „Una tragedia mediterránea“, El País, 25/02/2014; • Miguel Pajares, doctor în antropologie socialã ºi preºedinte CEAR Cataluña (Comisión Española de Ayuda al Refugiado): „Los Estados son hipócritas con la UE en asuntos de inmigración. Cuatro expertos coinciden en criticar las trabas que los Gobiernos plantean a los intentos de Bruselas para elaborar una política común“, El País, 19/05/2014; • Antonio Manrique de Luna Barrios, profesor de drept internaþional, Universidad de Deusto: „Muros fronterizos e inmigración ilegal“, El País, 14/07/2014; • Jesús Javier Sánchez Barricarte, profesor de demografie, Universidad Carlos III de Madrid: „Derribemos los mitos contra la inmigración“, El Mundo, 07/03/2014. Limbajul mediatic asociat temei este, de asemenea, semnificativ: „celãlalt“ apare de cele mai multe ori fãrã nume, îºi pierde individualitatea, se dilueazã în colectivitate; viziunea este a unei alteritãþi omogene care suprimã diferenþele în rândul imigranþilor. Este mai frecventã imaginea imigrantului sin papeles, ilegal, decât a celui legal; a celui venit din Africa, mai curând decât a europeanului; a celui sosit pe calea apei, în pateras (ambarcaþiuni improvizate), decât a celui sosit pe calea aerului; a imigrantului bãrbat mai curând decât a femeii; a delincventului mai curând decât a profesorului imigrant º.a.. Prezentarea diversitãþii ca valoare ºi relativizarea derapajelor sunt excepþii de la regulã. Imigraþia este mai puþin prezentatã ca un avantaj, chiar în condiþiile în care îmbãtrânirea populaþiei Uniunii Europene – fenomen cunoscut sub denumirea „iarna demograficã“ – îºi face simþite efectele iar unii analiºti susþin cã imigraþia reprezintã o soluþie: „La UE advierte de que el freno a la inmigración daña la economía europea“, El País, 11/07/2014; „Envejecer sin jóvenes. Abrirse a la inmigración es una de las vías que le quedan a Europa“, El País, 3/08/ 2015. 3. Percepþii asupra imigraþiei Evaluarea percepþiei spaniolilor asupra imigranþilor25 constã adesea în interpretarea cifrelor: peste 50 % dintre spanioli vãd în imigranþi o povarã ºi tind sã-i ———————— 25 María Jesús Campo Ladero, Opiniones y actitudes de los españoles ante el fenómeno de la inmigración, Madrid, Centro de Investigaciones Sociológicas, 2004. Guillermo Kozameh Blanco, El inmigrante en la sociedad de acogida, în: „Papeles del Este: Transiciones poscomunistas“, n. 17, 2008, pp. 90-96. 26 http://www.cis.es/cis/opencm/ES/1_encuestas/estudios/ver.jsp?estudio=13244; Los datos de la encuesta anual ‘Trasatlantic Trends: Inmigración’, un estudio llevado a cabo por The German Marshall Fund of the United States, en colaboración con la Fundación BBVA, în: El Mundo, 15/12/2011. 13 REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA 43 perceapã mai numeroºi decât sunt în realitate, dacã nu chiar excesivi26 (atitudinea lor e sensibil modificatã însã faþã de imigranþii de a doua generaþie). În optica multor spanioli, scãderea salariilor s-ar datora prezenþei migranþilor iar 36% îºi simt ameninþat locul de muncã. La excluderea migrantului, strãin plasat deopotrivã afarã ºi înãuntru (Georg Simmel; Zygmunt Bauman), mass media are un oarecare aport prin asocierea acestuia cu criminalitatea ori cu sãrãcia, identificarea sa cu un competitor pentru un loc de muncã ori cu un profitor al sistemului sanitar ºi social. Diverse studii au încercat sã demonteze aceste percepþii – devenite toposuri recurente, adesea clãdite pe argumente falacioase – ºi sã ofere cifre concrete în contrapondere: „Verdades y mentiras sobre la percepción de los inmigrantes en España“, El Mundo, 04/05/2011. Gradul de acceptare a imigranþilor latinoamericani e sensibil mai mare decât gradul de acceptare a marocanilor – potrivit chestionarelor CIS. Musulmanii sunt adesea consideraþi non integrabili. Românii, prin aspect ºi abilitatea lingvisticã recunoscutã, sunt mai greu de deosebit în societatea spaniolã, reuºind sã se integreze cu naturaleþe. În rândul imigranþilor predominã o percepþie pozitivã asupra Spaniei ºi a spaniolilor. Imigranþii evidenþiazã ospitalitatea ºi toleranþa spaniolilor27, solidaritatea, patriotismul º.a.: Joaquín Arango, „Una visión positiva“, El País, 16/01/2008. Aceste trãsãturi atribuite spaniolilor nu opacizeazã totuºi anumite reziduuri resentimentare datorate unor secvenþe din trecutul istoric comun, etnocentrismului spaniolilor ºi faptului cã aceºtia îºi uitã uneori propria experienþã de migranþi. Imigranþii sunt dispuºi, în general, la negociere ºi compromis, la cedare ºi asimilare; îºi retuºeazã adesea identitatea, prin aculturaþie, prin asimilarea modelului cultural spaniol, ºi chiar înfãþiºarea – trãsãturile etnice – prin recursul la intervenþii estetice menite sã-i aducã mai aproape de canonul occidental: nasul care aminteºte de antecesorii incaºi sau ochii alungiþi ai asiaticilor sunt trãsãturile supuse unor astfel de metamorfoze „integratoare“: Jaime Prats, „Centenares de inmigrantes recurren al bisturí para limar rasgos étnicos“, El País, 4/08/2008. III. REPREZENTÃRI ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI 1. 25 de ani de tranziþie – 25 de ani de migraþie Noua ordine mondialã instalatã dupã 1989 – cãderea zidului Berlinului, finalul Rãzboiului Rece ºi finalul lumii bipolare; tranziþia româneascã spre democraþie ºi capitalism – marcatã de ºomaj, precarietate, lipsa perspectivelor; aºa numitul efecto llamada (pull effect); crearea unor reþele de migraþie; afinitatea culturalã ºi lingvisticã º.a. – au creat contextul propice emigrãrii a circa un milion de ro- ———————— 27 RNE, España vuelta y vuelta. Los inmigrantes destacan la hospitalidad de los españoles, 26/05/2015. 28 Dumitru Sandu coord., Locuirea temporarã în strãinãtate. Migraþia economicã a românilor: 1990-2006, Fundaþia pentru o Societate Deschisã, 2006. Dumitru Sandu, Lumile sociale ale migraþiei româneºti în strãinãtate, Polirom, 2010. Dana Diminescu, „Exerciþiul dificil al liberei circulaþii: o introducere în istoria migraþiei recente a românilor“, Sociologia migraþiei. Teorii ºi studii de caz româneºti, coord. Remus Gabriel Anghel, Istvan Horvath, Iaºi, Polirom, 2009. Monica ªerban, Dinamica migraþiei internaþionale: un exerciþiu asupra migraþiei româneºti în Spania, Iaºi, Lumen, 2011. 44 CARMEN BURCEA 14 mâni în Spania28. Presa spaniolã a ilustrat aceste cauze, relevând cu precãdere „el anquilosamiento provocado por la corrupción y el déficit constitucional“: Amanda Figueras, „Rumanía: imaginación para salir adelante“, El Mundo, 24/07/2009. Scriitorul Norman Manea, din exteriorul scenariului politic, redã cel mai bine sentimentul de decepþie faþã de destinul României post ’89: „Dónde está la nueva brújula?“, El País, 30/10/2014; „El proceso contra Ceaucescu me decepcionó“, El País, 22/12/2014. Fostul premier Petre Roman, actor direct implicat în evenimentele din 1989, recunoaºte cã „nu ne-a ieºit bine revoluþia“… ºi nici tranziþia: „La revolución no nos salió bien: sólo se han aprovechado unos pocos“, ABC, 21/12/2009. Dupã un sfert de veac de la acel moment, în contextul ultimelor alegeri prezidenþiale, migranþii – expresie a acestei perpetue tranziþii – au putut demonstra potenþialul lor în înclinarea balanþei electorale: „El voto emigrante da un vuelco a las urnas en Rumanía“, El País, 17/11/2014. O sintezã a acestui frãmântat pãtrar de veac prezintã documentarul tv „Próxima parada: Bucarest“ – transmis de televiziunea naþionalã spaniolã, în data de 05/03/201529. Realizat în România, pe strãzi bucureºtene, în sate limitrofe, în canale, în gãri ºi autogãri, într-un birou ministerial, într-un spital, într-un liceu º.a. – acest documentar reface istoria migraþiei româneºti, urmãrind un traseu cu multe obstacole, cu multe noduri ºi multe dintre ele de nedezlegat. Prin apelul la imagini de arhivã din decembrie 1989, se aminteºte procesul sumar ºi sentinþa grãbitã care a însemnat sfârºitul dictatorului Ceauºescu ºi controversa încã neelucidatã între loviturã de stat/revoluþie. Se evocã astfel o epocã al cãrei simbol rãmâne Casa Poporului. Acestei epoci i-a urmat o tranziþie dificilã, care a alternat decadenþa cu încremenirea, iar ruina a ceea ce avea sã fie Casa Radio apare ca o emblemã a acestei treceri anevoioase. Autocare care vin ºi pleacã spre Europa, migranþi cu valize de speranþe ºi aºteptãri înºelate, entuziasmul integrãrii în UE izbit de criza economicã globalã, migraþia de revenire în þarã ºi dificultãþile de readaptare în propria þarã etc. sunt instantanee ale acestui periplu. Un cântec de nai, o doinã de jale, formeazã coloana sonorã a unor imagini care redau satele abandonate de tineri, cunoaºterea nepoþilor pe Skype, singurãtatea pãrinþilor. Un alt punct marcat pe acest traseu este Liceul Cervantes din Bucureºti, acolo unde învaþã copiii unor emigranþi, crescuþi fãrã pãrinþi, cu derive identitare, care nu se regãsesc în România ºi sperã sã se întoarcã în Spania. Sãrãcia þãrii, absenþa infrastructurii, salariile foarte mici º.a. creeazã un fundal cenuºiu pe care palpitã viaþa, în canale sau în noile cartiere bucureºtene, unele construite de firme spaniole. E subliniatã corupþia – exemplificatã prin cazul Udrea, dar nu lipsesc exemplele de reuºitã precum sistemul SMURD ºi, în fine, dupã 25 de ani, votul decisiv al diasporei acordat lui Klaus Iohannis, un vot prin care s-ar vrea sã se punã capãt corupþiei ºi instabilitãþii. Cei 25 de ani de tranziþie au alimentat constant fenomenul migraþiei. Statisticile INS (Institutul Naþional de Statisticã) indicau 2,3 milioane de migranþi înregistraþi ———————— 29 http://www.rtve.es/alacarta/videos/en-portada/portada-proxima-parada-bucarest/3028498/. 30 http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/02/02%20Populatie_ro.pdf. 15 REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA 45 ca atare la nivelul anului 201230. Neoficial, însã, s-a vehiculat cifra de patru milioane de români în afara graniþelor31. Paradoxal, valoarea remitenþelor intrate în þarã în anul 2008 (6,3 miliarde de euro potrivit datelor oficiale înregistrate de BNR) lãsa impresia unei oarecare prosperitãþi. În realitate, în tot acest interval, anul 2007/2008 a marcat un punct critic32: peste jumãtate de milion de români a pãrãsit þara în acest an, principala destinaþie fiind Spania. 2. Migraþia româneascã în dezbaterea europeanã Anul 2007, prin „cazul Mailat“ – uciderea Giovannei Reggiani, soþia unui amiral al marinei italiene, în tabara de nomazi romi de la Tor di Quinto –, a convertit chestiunea imigraþiei româneºti nu doar într-o polemicã bilateralã italoromânã, ci într-o polemicã la nivelul UE. Decretul guvernului italian de expulzare a românilor din „motive de securitate“ a fost urmat de gesturi italiene de „rãzbunare“, iar acuzaþiilor de criminali ºi delincvenþi aduse imigranþilor români li s-a rãspuns cu acuzaþii de rasiºti ºi xenofobi. Premierul român Cãlin Popescu Tãriceanu, dar ºi cel spaniol, José Luis Rodríguez Zapatero, s-au exprimat în acest sens: „Zapatero aconseja a Berlusconi más cooperación y menos mano dura“, El Mundo, 03/06/2008. Dar aversiunea faþã de români nu s-a limitat la malurile Tibrului, ci s-a resimþit ºi pe malurile Senei. Românii, asociaþi etniei rome, au fost aici subiect de presã, de pamflet ºi de disputã politicã. Deportarea þiganilor din Franþa a fost reflectatã de presa ºi televiziunea spaniolã33. Un impact deosebit în peisajul mediatic spaniol a avut intervenþia cantautorului Diego El Cigala în apãrarea etniei rome, acesta dedicând chiar un fandango preºedintelui Sarkozy: La Sexta, El Intermedio, 23/09/201034. De pe malurile Senei, stigmatul a ajuns pe malurile Tamisei. Titlurile din presa spaniolã concentreazã fãrã echivoc aceastã ostilitate: „Rumanos y búlgaros no son bienvenidos en Reino Unido“, El País, 30/01/2013; „Así quiere espantar el Reino Unido a los rumanos y búlgaros en la cola para emigrar“, ABC, 29/01/2013; „Cameron restringe las ayudas a rumanos y búlgaros“, El Mundo, 15/01/2014 º.a.. 3. Comunitatea româneascã în Spania în lumini ºi umbre Într-un astfel de climat, nu surprind datele unui studiu comparativ potrivit cãruia imigranþii români în Spania ar avea un standard de viaþã mai ridicat: „Los rumanos ———————— 31 Interviu de Alex Vãrzaru, Patru milioane de români emigraþi în Europa a fost cifra pronunþatã de comisarul european al României, Dacian Cioloº, la lansarea raportului Societãþii Academice Române (SAR) pe 2014, 27/04/2014 - http://www.ziare.com/diaspora/romani-munca/4-milioane-de-romani-din-strainatatedar-rata-de-revenire-in-tara-e-de-doar-4-la-suta-interviu-1295916. 32 În anul 2007, anul integrãrii în Uniunea Europeanã, se estima cã în perioada 1990-2006 emigraserã 1,5 milioane de locuitori, cf. Vasile Gheþãu, Declinul demografic ºi viitorul populaþiei României. O perspectivã din anul 2007 asupra populaþiei României în secolul 21, Academia Românã, Institutul de cercetãri economice, Bucureºti, Editura Alpha MDN, 2007. 33 http://www.rtve.es/noticias/20100922/presidente-rumano-pidio-sarkozy-frenase-expulsiones-gitanos/ 355956.shtml; http://www.rtve.es/noticias/20100920/sarkozy-merkel-ponen-fin-polemica-suscitada-deportacion -gitanos/355436.shtml; http://www.rtve.es/alacarta/audios/en-dias-como-hoy/dias-como-hoy-ue-condenaexpulsion-gitanos-francia/876890/. 34 http://www.lasexta.com/sextatv/elintermedio/el_cigala_canta_para_sarkozy/173753/121. 46 CARMEN BURCEA 16 viven mejor en España que en Italia“, EFE – Bucarest, El País, 23/05/2008. Chiar aºa fiind, ºi în ciuda unor evidente forme de integrare a imigranþilor români în corpul social spaniol – prin muncã; învãþarea limbii; cãsãtorii mixte; ºcolarizare; presa româneascã; forme de organizare comunitarã (Partido Iberico de los rumanos – Pirum, fondat în 2008; Federación de Asociaciones de Inmigrantes Rumanos – FEDROM), Bisericã etc. –, imaginea comunitãþii româneºti în presa ibericã este una preponderent negativã. Toate aceste forme de integrare arareori îºi gãsesc loc în paginile jurnalelor spaniole, fiind trecute sub tãcere sau tratate sumar, spre deosebire de cele negative, mai impactante. Emfatizarea derapajelor este una din cauzele difuzãrii unei imagini negative a imigranþilor români, asociatã în presa din peninsulã cu traficul de persoane ºi prostituþia, furtul, cerºetoria ºi mizeria. Mediatizarea infracþiunilor ºi indicarea naþionalitãþii autorilor lor în titlurile/subtitlurile articolelor35 devine o modalitate de încadrare a temei, de poziþionare în tratarea sa, de sugerare a semnificaþiilor ºi, în ultimã instanþã, de a arunca un stigmat asupra unui etnonim. Expuºi cu ostentaþie, delincvenþii ºi cerºetorii – care adesea trãiesc în chabolas (cocioabe) sau campamentos (tabere de nomazi) – devin vizibili, în vreme ce muncitorii, fie ei limpiese (menajere) sau peoni (salahori), nu beneficiazã de atenþie mediaticã. Nu surprind, prin urmare, rezultatele unui sondaj care indicã preponderenþa unei percepþii negative asupra românilor în rândul populaþiei din Peninsulã: 21 % dintre spanioli asociazã imaginea României cu sãrãcia ºi mizeria, iar 17 % asociazã românii cu delincvenþa36. În ciuda acestui faliment de imagine, au continuat sã aparã iniþiative precum crearea bibliotecii româneºti „Lucian Blaga“ – ca formã de agregare a comunitãþii româneºti ºi de subtilã consolidare a sentimentului de apartenenþã la o culturã care a dat nume cardinale culturii universale: Rafael Fraguas, „Un hogar literario para los rumanos residentes en Madrid“, El País, 22/06/2012. Intervenþia statului român – în sensul îmbunãtãþirii imaginii de þarã, a integrãrii imigranþilor în Spania ºi totodatã a menþinerii legãturii acestora cu þara de origine – s-a manifestat, de asemenea, prin instituþii precum Institutul Cultural Român ºi filiala sa din Madrid; Institutul Limbii Române, care coordoneazã lectoratele de limbã românã în universitãþi spaniole (Barcelona, Granada, Salamanca, Sevilla); Departamentul românilor de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, ———————— 35 „El Supremo condena a 44 años al capo rumano que marcaba a prostitutas como si fueran ganado“, ABC, 28/12/2015; „España y Rumanía desmantelan una «brutal» red de prostitución“, ABC, 09/02/2015; „Cae una red que captó a 300 menores rumanas para prostituirlas en España“, ABC, 12/02/2015; „Enamoraban a rumanas para luego obligarlas a prostituirse“, ABC, 09/11/2014; „Un campamento de okupas rumanos revoluciona Cristo Rey“, ABC, 23/07/2014; „Mafias de «okupas» rumanos se adueñan de locales míticos ante el abandono municipal“, ABC, 14/08/2015; „La Policía acaba con el «poblado» de 69 rumanos“, ABC, 12/12/2014; „Detenidos tres rumanos por robar más de 140 kilos de cobre“, ABC, 05/01/2013; „La alcaldesa de Vinuesa exige expulsar a rumanos acampados para coger setas“, ABC, 06/10/2015; „Detenidos 9 rumanos por 67 robos en bares y farmacias“, ABC, 13/11/2012; „Caen las «caco-asistentas» rumanas“, ABC, 17/05/2012; „Cae una banda de rumanos tras 110 asaltos a viviendas“, ABC, 01/10/2013 etc.. 36 Studiul sociologic Imaginea României în Spania (2008), realizat de Mercury Research în parteneriat OpiPublic Data Sampling (Spania), la cererea Agenþiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG) http://www. publicinfo.ro/library/sc/studiu_spania.pdf. 17 REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA 47 statul român a reacþionat (mai de grabã decât a acþionat) prin campania Hola, soy rumano37 (spot tv, articole de presã ºi radio, studiu socio-economic, film documentar38), iniþiatã în anul 2008 ºi construitã pe douã idei-cheie: similitudinile cu spaniolii ºi paralelismul cu diaspora spaniolã din anii ‘60. Mesajul sãu era clar: comunitatea româneascã contribuie la dezvoltarea þãrii ºi se integreazã în societatea spaniolã: „Rumanía lava la cara a sus inmigrantes. El Ejecutivo inicia una campaña para mejorar su imagen“, El País, 24/09/2008. Dincolo de faptul cã nicio altã þarã furnizoare de imigranþi în Spania nu a recurs la o astfel de campanie, „strategia spotului publicitar“ a fost criticatã din pricina promovãrii unei imagini saturate de un complex de inferioritate39. În fine, la polul opus unor astfel de demersuri, fie ele criticabile, s-a plasat neinspiratul comentariu al unui ministru român – Ioan Rus, ministrul Transporturilor – cu privire la migranþi ºi familiile acestora, comentariu reprodus în presa spaniolã: „Dimite un ministro rumano tras insultar a los emigrantes en televisión“, El País, 12/06/2015; „Dimite el ministro de Transporte por criticar a la diáspora: «Sus hijos se convierten en golfos y sus esposas en prostitutas»„, ABC, 12/06/2015. Reprezentarea comunitãþii româneºti în presa spaniolã nu este totuºi una monocromaticã: alãturi de derapaje ºi instigarea la discriminare40 pot fi detectate atitudini moderate ale unor spanioli cu experienþe de lucru/studiu/cãlãtorie în România41, discursuri ale unor oficiali români care tind sã estompeze umbrele aruncate asupra comunitãþii42 ºi poveºti de succes ale unor români stabiliþi în Spania43. Între timp, însã, în marginea tuturor acestor dezbateri, polemici ºi strategii, o nouã identitate hibridã s-a format prin intersectarea celor douã culturi – românã ºi spaniolã: los ‘Rumañoles’. BIBLIOGRAFIE SELECTIVà STATISTICI Instituto Nacional de Estadística – http://www.ine.es/ Institutul Naþional de Statisticã – http://www.insse.ro/cms/ ———————— 37 Hola, soy rumano! este parte a campaniei „Români în Europa“, desfãºuratã în anul 2008, în Italia ºi Spania. Pe baza unor studii care au indicat discursul mediatic ca fiind responsabil de percepþia negativã faþã de români, Agenþia pentru Strategii Guvernamentale (ASG) a alocat peste opt milioane de euro acestei campanii -http://www.money.ro/guvernul-aloca-bani-pentru-imbunatatirea-imaginii-romanilor-din-spania-imigrantiispun-ca-nu-e-nevoie/. 38 Un euro, 3,6 lei, realizat de regizorul spaniol Carlos Iglesias. 39 Corina Mavrodin, „Criza de imagine a românului: între percepþie ºi realitate“, în: Revista 22, 06/11/2008. 40 El alcalde de Badalona, Xavier García Albiol (PP), repartió unos panfletos que relacionaban a los inmigrantes rumanos con la delincuencia en abril de 2011, în: El País, 21/02/2010. 41 José Manuel Ponte, „Ni España es sólo un país de toreros y bailadoras flamencas ni Rumanía un país de mafiosos y proxenetas. Cualquier generalización es injusta“, în: El País, 30/09/2008. 42 Ambasadoarea Maria Ligor (2006-2011), în: El País, 23/08/2008; ambasadorul Ion Vâlcu, Radio Exterior de España, Marca España, 22/05/2013. 43 Marian ºi Lavinia Moraru violoniºti în orchestra simfonicã a Radio Televiziunii Spaniole; jurnalistul Adrian Mac Liman, corespondent pentru El País, La Vanguardia (El País, 9/09/2013) º.a.. 48 CARMEN BURCEA 18 MASS-MEDIA Agencia EFE – http://www.efe.com/; El País – http://www.elpais.com/; El Mundo – http://www.elmundo.es/; ABC – http://www.abc.es/; Radio y Televisión Española (RTVE) – www.RTVE.es LUCRÃRI SPECIALE Bañón Hernández, A. ed., Discurso periodístico y procesos migratorios, Donostia, Gakoa Liburuak, 2007. Bastida, M. Lario coord., Medios de comunicación e inmigración, Murcia, 2006. Castiello, Chema, Con maletas de cartón. La emigración española en el cine, Gakoa, 2010. Cea D´Ancona, M. A., Inmigración, racismo y xenofobia en el nuevo contexto europeo, Madrid, MTAS, 2007. Diez, Nicolás J., Las dos caras de la inmigración, Madrid, Observatorio permanente de la inmigración, 2005. Igartúa J. J.; Muñiz C. eds., Medios de comunicación, inmigración y sociedad, Salamanca, Ediciones de la Universidad de Salamanca, 2007. Iglesias Santos, Montserrat ed., Imágenes del otro. Identidad e inmigración en la literatura y el cine, Madrid, Biblioteca Nueva, 2010. Marcu, Silvia, Del este al oeste. Geopolítica fronteriza e inmigración de la Europa oriental a España, Ediciones Universidad de Salamanca, 2010. Martínez Lirola, María ed., Inmigración, discurso y medios de comunicación, Instituto Alicantino de Cultura Juan Gil Albert, 2008. Moyano, Eduardo, La memoria escondida. Emigración y cine, Madrid, Tabla Rasa, 2005. Muñiz Carlos; Igartua Juan José; Otero José Antonio, Retratos de la inmigración en la presa española. ¿Una imagen fija de la discriminación?, Ediciones Universidad de Salamanca, 2013. Pajares Alonso, Miguel, Procesos migratorios de los rumanos, Icaria, Barcelona, 2007. Paniagua López, Julián Antonio, Red migratoria de los rumanos en España: adventistas, ortodoxos y gitanos, Fugaz Ediciones, 2007. Rodríguez Díaz, Álvaro ed., España en su cine. Aprendiendo sociología con películas españolas, Editorial Dykinson, Madrid, 2015. Santaolalla, Isabel, Los „Otros“. Etnicidad y „raza“ en el cine español contemporáneo, Prensas Universitarias de Zaragoza, 2005. Van Dijk, Teun A., La noticia como discurso. Comprensión, estructura y producción de la información, Barcelona, Paidos, 1990. Wodak, Ruth, Análisis crítico del discurso, Barcelona, Gedisa, 2003. STUDII Arango, Joaquín, „Becoming a Country of Immigration at the End of the XXth Century: the Case of Spain“, Russell King, Gabriela Lazaridis, Charalambos Tsardanidis eds., El dorado or Fortress? Migration in Southern Europe, London, Macmillan Press, 1999, pp. 253-276. 19 REPREZENTÃRI MEDIATICE ALE COMUNITÃÞII ROMÂNEªTI ÎN SPANIA 49 Cea D'Ancona, María Angeles; Valles Miguel S., Los medios de comunicación y la formación de la opinión pública ante la inmigración y el racismo, „Sociedad Y Utopía“, vol. 16, 2000, pp. 133-148. Checa Juan Carlos; Arjona Ángeles, Españoles ante la inmigración: el papel de los medios de comunicación, „Comunicar. Revista Científica de Educomunicación“, n. 37, XIX, 2011, pp.141-149. Gordillo, Inmaculada, El diálogo intercultural en el cine español contemporáneo: entre el estereotipo y el etnocentrismo, „Comunicación. Revista Internacional del Departamento de Comunicación Audiovisual, Publicidad y Literatura“, n. 4, 2006, pp. 207-222. Pajares Alonso, Miguel), Comunidades inmigradas de la Europa del Este. El caso del colectivo rumano en España, „Revista CIDOB d’Afers Internacionals“, n. 84, 2008, pp. 65-79.