Februarie

Comentarios

Transcripción

Februarie
"
LUMINATORUL
"The Illuminator"
Vol. XXIII
Februarie 1948
No.2
Detr~it, Michigan
\owel\,
, me'§n"dl not wa\\\
in Darknt*.s~Jn\\,\\a\\
have the fight 05!if~",
z.u;
- ·-·····P~4.LESTINAVARTEJUL NATIUNILOR
,
"Asa vorbeste Domnul Dumnezeu : Acesta e'ste Ierusalimul! Eu
il pusesem in mijlocul neamurilor'
si de jur-imprejurul lui sint tari,"
Ezec. 5:5.
$tirile care sunt publicate in
ziare si reviste ne atrage atentia
despre faptul ca valul razboiului
se rostogoleste cu repeziciune crescanta spre Palestina, "Vartejul
Natiunilor. "
I~toricii ne-au spus ca Palestina
s'a dovedit a fi centrul conflictului in primul razboiu mondial, f?i
ne-a atras atentia de faptul ca razboiul a luat repede sfarsit dupa
luarea Ierusalimului de Englezi de
la Turci, care-I stapanisera 1335
de ani.
Acum stam in fata altui razboiu
cu mult mai mare, si ni se spune
ca Palestina poate sa fie centrul
conflictul ui.
Aceasta observare este foarte
interesanta pentru eel ce studiaza
. istoria si in deosebi este interesanta pentru cercetatorii proorociilor.
Este lamurit ca aceste natiuni
razboinice nu sunt constiente de
a urma vreun plan divin, ori ca
'doar ele VOl' lupta vreun razboiu
religios. Miscarea lor trebue socotita din motive omenesti mai curand decat divine.
.'
Se poate spune ceva despre pricina probabila a acestei .puteri
magnetice pe care pare s'o aiba
Palestina
asupra natiunilor din
jurul ei?
Sa cercetarn ""matoarele:
Palestina est:' . c~,lT'1 geografic
al lumii. Aproaje t d :,atrirni din
supraf'ata pamantului din lume este in j urul ei.
Palestina est centrul' populatici
lumii. De opt ri mai multi oameni tl'aie!'lc 7n tr.rilo (lin apropieI~
rea ei decat toti ceilalti din lume
pusi laolalta.'
,
.
. In Palestina se poate mai usor
aj unge ca in orice alta tara din
lume. Ea este poarta a trei mari
continente-Europa,
Asia si Africa, si demult a fost numita' "Pociul
dintre natiuni," si "Osia strategica
a lumii."
Palestina, din pricina pozitiei ei,
a fost adese centrul furtunei armatelor opuse care s'au intalnit
pe pamantul ei in lupte sangeroase sa impace discutele lor nationale. Ierusalimul a fost rmpresurat de patruzeci si sase de ori si
distrus de saptesprezecc ori in istoria lui.
Palestina este scena naturals
pentru orice reprezentatie
internationals sa fie martora pentru
intreaga lume. Daca ar fi sa vina
vremea cand toate natiunile sa fie
supt un guvern general, locul logic pentru capul acelui guvern de
a-si avea capital a lui ar fi Ierusalimul.
Palestina a tost nu demult igasita a fi tara bogatiilor de necrezut de mari. Oamenii de f?tiinta
ne spun acum ca Marea Moarta
contine minerals de 0 valoare -10
$1,270,000,000,00-0
(un trilron 2711
bilioane) . Ei ne mai spun L~.-loeste minerale sunt SL
~;ctJ.'a
foarte simplu si fi'l.:r<l·, i;~,! tuieli
mari, si ca ei desc, nar di raul
Iordan varsa bogatie minerala in
Marea Moarta ca " tot asa de repede ,"\ <c, tc scoasa af~ra.
f
.""u. arata ca numai Marea
Me,. . singura va dovedi ca in ea
este un izvor de bogatie nesecat
pentru puterea care va controla-o.
Pe langa asta, celebrul geolog
german, Blauchenhorn, a f'acut 0
explorare amanuntita
despre izvoarele minerals ale Palestinei :;;i
"Luminatorul"
din Urln~
"Sa stii ca in zilele din urrna
veni vremuri grele," 2 Tim.
VOl'
3 :1.
, Ce vrem sa zieem cand noi spunem in "Zilele din urma ?" Vorbim noi numai asa intr'o doara,
ori suntem noi seriosi ; trecem noi
peste asta ca peste 0 poveste veche
auzita de-atatea ori ? Cand Isus
S'a departat dela Templu, in mintea ucenicilor Lui era 0 intrebare
f?i ei l-au pus-o despre un lucru
insemnat : "Spune-ne, cand se VOl'
intampla aceste lucruri ? $i care
va fi semnul venirii Tale si al sf'irsitului veacului acestuia?"
Mat.
24 :3. $i Domnul nostru a inceput
sa le spuna, la ce trebuiau ei sa
se astepte. El le-a spus ca sfintenia va fi urata, si cum ura va
lua locul iubirii, si le-a dat in stire
sa nu se lase inselati,
Este mirare cum oamenii VOl'
scapa de Ziua cea Mare cand ei
stiu aceste lucruri. Dumnezeu a
dat in stire ca pacatosii sa se 0preasca de a cadea in groapa cea
groaznica.
Dupa BibIie cu privire la vreme,
suntem noi la inceput, ori ne apropiem de sfarsit ? Sa ne oprim din
goana noastra nebuna, f?i sa incercam a consider a aceste lucruri.
Ganditi-va pentru 0 clipa ca la Inceputul acestui articol noi gasim
"Zilele din urma." Apostolul a zis:
"Oamenii VOl' fi iubitori de sine,
lacomi." - Astazi lorzii razboiului
ar stange zeci de mii de vieti ca
sa poata caf?tig;a un punct mic
egoist. $i se lauda ca ce VOl' face,
dad nu Ii se da ascultare, 1;3isunt
prea mandri si prea egoisti sa, marturiseasea cand vad ca ei sunt gresiti. Ei blastama pe Dumnezeu si
Februarie
1948
poporul Lui. Ei spun ca ei au
dreptate in timp ce judecata lor
mai buna spune ca ei sunt gresiti,
Dragostea lor naturals este pierduta, Ei scot tot ce pot din vieata,
pe drept ori pe nedrept, in chip
cinstit ori necinstit. Oamenii astazi zic una si fac alta. Cititi acest capitol-i-S Tim. 3 :1-7, "~anzatori, obraznici, ingarnfati, iubitori mai mult de placeri, decat de
Dumnezeu, neiubitori de bine."
Frate si sora, niciodata in vieata ta tu n'ai vazut 0 vreme cand
mantuirea sufletelor sa fie mai
nesocotita cum este astazi, Asa
punem din nou intrebarea, dupa'
Biblie, In care vreme suntem noi?
Oricine cu cat de putina cunostinta poate vedea unde suntemnoi suntem catre amurgul vremii,
si intunerecul se apropie repede.
Abia de mai poti sa vezi unde te
duci. Oamenii sunt tradatorii cauzei lui Isus Christos. Nu este niei
un tradator mai rau ca tradatorul
spiritual. Oarnenii VOl' trada increderea care si-a pus-o Dumnezeu
in ei. Ah, in ce te poti increde,
De sigur ca noi suntem in veacul
Laodicean-aceasta
este 0 biserica
iubitoare de placeri, Apoc. 3 :14.
Isus iesise din acea biserica si ei
nu stiau despre aceasta. El sta la
u~a ~i bate ca sa fie lasat inlauntru, -/?iei nu sunt asa de reci spiritualminte ca sa nu poata auzi
bataile Lui: "lata Eu stau la uf?a,
1;3ibat. Daca aude cineva glasul
Meu 1;3ideschide usa, voi intra la
el, voi cina cu e1, si el cu Mine."
Ei se imbatasera cu lumea aceasta
incat nu stiau de starea 101' c!H Ol'U
de ticaloasa, nenorocita, l;ttl'ud\,
oarba si goala. Acesta ei'lto ('01 dill
urrna veac despre care se vorbeste
pana cand Isi ia mireasa. Iti dai
tu seama ca vremea este scurta?
Asupra acestui subiect s'a scris
mult dar ce durere ca asa de multi
oameni il lasa fara sa-i'dea ascuitare. Sa citim Cuvantul lui Dumnezeu si sa descoperim care este
~~~~~~~~~~~~~~~~~
vremea in care noi traim.
Poate cineva va zice, "Eu l1U
cred in Biblie." Bine, daca tu nu
crezi, asta nu face ca Biblia sa nu
fie adevarata. Fiecare cuvant este
adevarat. Tu vei afla asta, dar va
fi prea tarziu.
-The
Flaming Sword.
TREZIRE
pentru Christ os prin Evanghelizare
Cruciata
1947-1949
Campania de Evanghelizare a Bapti*tilor de Nonl
a trecut: Ascultati de Dumnezeu!
Cel neprihanit va trai prin credinla."
"Noaptea
\
\
'
aproape
Dumnezeu VOl' sa ne trezeasca la
Cand oamenii au descoperit penvieata. A sosit ziua sa ascultam
tru iritaia data ca "Dreptul va trai
cand Dumnezeu vorbeste, ca sa ne
prin credinta," pentru ei a rasarit
putem ruga si sa lucram asa cum
. ziua credintei. Proorocul Habacuc
mai inta! a primit aceasta desco- ne spune El-ca sa traim.
Trezirea religioasa s'a inceput!
perire a adevarului. Oamenii buni
cat si cei rai erau cat pe ce sa fie Baptistii de Sud au avut 0 earnvictimele apasarii militare dela ra- panie de a dobandi un milion de
sarit. Atunci Habacuc a vazut ca membri noui. Metodistii au avut 0
poporul lui Dumnezeu nu mai pu- cruciata sa dobandea~ca ~i sa retea dainui prin credinta lor, ~i cheme la biserica mai mult ca un
"bucuria in Dumnezeul mantuirii
milion de persoane, ~i cruciata· conmele." Pavel a umplut aceste cu- tinua.
Presbiterienii sunt intr'o
vinte cu msemnatate
cre~tin:a: noua miscare de vieata, Anglicanii
"Daoarece in ea este descoperita
din Anglia se rOag:a si lucreaza
"intoarcerea
Angliei la
o neprihanire, pe care 0 da Dum- pentru
nezeu, prin credinta ~i care duce Dumnezeu." Japonia, China, Inla credinta, dupacum este scris:
sulele Filipine, in tarile scandina ve
"Cel nepTihanit va trai prin ere- oamenii au pornit cruciata pcntru
Christos prin Evanghelizare.
dinta."
Aceste cuvinte scrie de Pavel in
Oare bisericile noastre romane
58 A.D. erau in mintea lui Martin
se VOl' lasa far'a sa inceapa si ale
Luter cand a propovaduit mantuio Cruciata pentru Christos' prin
reaprin harul lui Dumnezeu, prin
Evanghelizare?
N oi suntem
cu
credinta in Isus Christos in Restaruinta rugati ca alaturi de Conformatia Protestanta.
Aceste cuvinte 'au facut inima lui Wesley venti a Bal)ti~thor de Nord sa incepem si noi a ne ruga si a lucra
"strein de calda" la intrunirea din
pentru dobandirea sufletelor piercasa dela Aldersgate in 1738, .~i a
dute in pacat si aducerea lor la
fost mtrodusa trezirea spirituala.
Christos, care este singura nadejZiua a sosit din nou cand aceste
de a mantuirii din intreaga lume.
cuvinte de credinta ~i har ale lui
"LuminatoI'ul"
6
Profetie si Istorie
Daniel 11: 19-29 a. ChI'. 534
Prof.: "Apoi se va indrepta spre
cetatuile tarii lui; dar se va poticni, va cadea, si nu-l VOl' mai
g asi" (v. 19).
Impl.: Antioh III (eel Mare) s'a
retras In Siria, In 187 a. Chr., pe
cand jefuia templele din imparatia sa ca sa aiba cu ce plati darile
impuse asupra lui, a fost ucis in
Persia, aj ungand la un mizerabil
sfarsit. .
Prof.: "Cel ce-i va lua locul, va
aduce un asupritor, in cea mai
frumoasa parte a imparatiei : dar
in cateva zile va fi zdrobit, si anume nu prin manie, nici prin razboiu" (v. 20).
Impl.: Seleuc IV (Philopator) a
urrnat pe tronul lui Antioh eel
Mare, 187-176 a. ChI'. El a trimes
pe ministrul sau, Eliodor, sa ia in
stapanire tesaurele Templului din
Ierusalim (2 Macabei cap. 3), dar
a fost unpiedecat de a' face aceasta in mod miraculos. Inters in Siria, Eliodor a otravit pe Seleuc IV
-care
a murit "nu prin manie,
nici prin razboiu't-c-si a voit sa
puna mana pe imparatie. Dar Antioh IV (Epiphane),
fratele lui
Seleuc IV, I-a oprit de a-si implini
planul.
Prof.: "In locul lui se va ridica
un om despretuit, fara sa aiba putere imparateasca ; dar se va riclica deodata, ~i va pune mana pe
imparatie prin uneltire" (v. 21).
Impl.: "Un om despretuitv=-sau
marsav-c-e Antioh IV (Epiphane) ,
176-164 a. ChI'. El n'a avut dreptulia tron, ci acest drept a fost
al lui Demetriu,fiul lui Seleuc IV.
'I'otusi, Antioh Epiphane a pus
"mana pe imparatie prin uneltire"
si felurite 111$elaciuni. El e cornul
mic din Dnnlol R:0.
Fobruarlo
\0411
Prof.: "Ostile se VOl' revarsa ea
un rau inaintea lui dar VOl' :ci nimicite, impreuna cu 0 capetenie a
legamantului" (v. 22).
lmpl.: Antioh Epiphane a prabusit si nimicit pe vrajmasii lui.
"0 capetenie a legamantului" a
fost arhiereul Onia, pe care l-a dat
jos din slujba,
.
Prof.: "Dupa ce se VOl' uni cu el,
el va intrebuinta
0 viclenie;
va
porni, :;;i va birui cu putina lume"
(v. 23).
Impl.: Antioh Epiphane s'a ara- .
tat cu 0 prietinio pref~lcuta fat a
de Ptolomeu VI (Philomctor) . Ca
sa inlature orice l'ndoialii, 01 a vonit catre Eg;ipt ell 0 oaste Ioart
midi. 'I'otusi, cu uneltiri E,liviclenie, el lua tara Egiptului pfma la
cetatea
Memfis, cu arm at a lui
mica.
Prof.: "Va intra, pe neasteptate,
in locurile cele mai roditoare ale
tinutului ; va face- ce nu f'acusera
nici parintii .lui, nici parintii parintilor lui: va impart! 'Prada, Iafurile si bogatiile ; va urzi la planuri impotriva cetatuilor, si aceasta va tinea 0 vreme" (v. 24).
Impl.: EI a luat in stapfmire
partile roditoare ale Egiptului, sub
pretextul ca voieste sa tina pace,
A luat Pelusium ~i a asediat fortaretele Naucratis ~iAlexandria.
Prof.: Apoi, va porni in fruntea
unei mari ostiri, cu puterea si mania lui impotriva imparatului dela
miaza-zi. Si imparatuldela miazazi se vaprinde
la razboiu cu 0
caste mare si foarte nuternica :
dar nu va putea sa tina piept,
caci se VOl' urzi nlanuri rele impotriva lui" (v. 25).
Impl.: "Imparatul
(loIn. mln,J',ii..
zi" 01'A 11' ttrnpu] IwoHln Plolonwtl
"
I~'
_
~ ..-- .......••..••. -., .••. _-.... .... .....•..............•... ~.•......•..... .•...•. -...-imparat de Egipteni, dupa ce fratele sau, Ptolomeu VI, cazuse in
manila lui Antioh.
El a avut "6
oaste mare ~i foarte puternica,"
dar n'a avut succes, caci multi din
oamenii lui au fost tradatori.
Prof.: "Cei ce vor manca bucate
dela masa lui ii VOl' aduce pieirea;
ostile 1ui se , VOl' imprastia ca un
rau, ~i mortii VOl' cadea in mare
numar" (v. 26).
Impl.: 'I'radarile Egiptenilor au
f'acut ca Antioh Epiphane sa continue a avea invingeri peste Invingeri ..
Prof.: "Cei doi imparati nu vor
cauta decat sa-si faca:riiu
unul
. altuia, VOl' sta la aceeas masa si
vor vorbi cu viclenie. Dar nu VOl'
isbuti, caci sfarsitul nu va veni
decat la vremea hotarita"
(v. 27).
Impl.: Antioh Epiphane si Philometor s'au aliat contra lui Phiscon. Planurile lor, insa, n'au reusit, did au mintit unul contra altuia si s'au purtat cu viclenie.
Prof'.: "Cand se va intoarce in
tara lui cu mari bogatii, in inima
lui va fi vrajmas
legamantul
sfant, va lucra impotriva lui, ~i
apoi se va intoarce in tara lui"
(v. 28).
Impl.: In 168 a. Chr., Antioh
Epiphane s'a inters din Egipt eu
multa pradii-"mari
bogatii." A
trecut prin Iudea, pradand si prapadind totul pe unde trecea de
manie, caci se zvonise ca el era
mort. Auzind ca in Ierusalim era
mare cearta intre doua partide,
fiecare partida voind sa aleaga ea
pe arhiereu, Antioh veni in cetate,
ucise multi Iudei, intra in Templu
si duse cu el la Antiohia multe
vase sfinte si alte tesaure. (1 Mac.
1 :20-28; 2 Mac. 5 :11-16).
Prof.: "La 0 vreme hotarita, va
porni din nou impotriva imparatului de miaza-zi : dar de data a8
ca mai inainte" (v. 29).
Impl.: Antioh Epiphane a incercat 0 alta expeditie contra Egiptului. De data aceasta n'a avut
succes cum avusese inainte,
V. Prodan.
..• Cineva a spus ca una din puterile cele mai rari pe care le are
omul este puterea de a spune un
adevar. A spune adevarul pare un
lucru simplu, si totusi nu-i nici pe
jumatate asa de usor ca a spune
neadevarul.
A pricepe un adevar
in lungimea si latimea lui precis a,
relatiunile si insemnatatea
si a-I
spune intr'~n graiu ca sa-l reprezinte cu credinciosie precisa, sunt
lucrarile unei minti cu dar deosebit, bine cumpatata,
Noi trebuie
sa ne luptam sa fim cinstiti "inaintea tuturor oamenilor," Rom. 12:
17, ~i sa nu spunem nimie alteeva
decat numai adevarul aproapelui
nostru, Efes. 4 :25.
Scoele Duminecslii
10-Martie 7: "Voi Santet! Marto,ri."
Citirea lectiei: Faptele 8:26-39.
Cuvantul
de aur: loan
20:2l.
ll-Martie
14: Demnitatea Caracter'ului
Crestin, (Lectie de Cumpatare)
Citirea lectiei: Efeseni 5: 6-11.
Cuvantul
de aur: Filipeni
3:14.
12-Martie 21: lmplirlitia lui Dumnezeu
intre Oameni.
Citirea lectiei: Luea 4:16-20; Marcu
4:26-29; Luca 17:20, 21; Rom. 14:17.
Cuvantul
13-Martie
de aur: Matei 6: 10.
28: Siguran1;aVietii Vecinice
(Lectie de Pasti),
Citirea lectiei: Coloseni
17; loan 5:11, 12.
Cuvantul
de aur : loan
3:1-4,
12-
17:3.
"Luminaterul"
eel
NfJU
SI P(Jh1(Jnt
Ncu
"Apoi am vazut un eer nou si un
pamant nou ... " Apoc. 21:1.
Cuvintele textului de mai sus,
ne due in prezenta unuinou
Inceput, ne tree, cu totul, din tragedia si devastarea
pacatului la
splendoarea ~i complecta biruinta
a Harului Rascumparator,
la "un
eel' nou si la un pamant nou ... "
Cand vorbim, dupa Cuvantul lui
Dumnezeu, .despre cerul care va
trece, vorbim despre ceva ee se
vede, pentruca cele ce se vad sunt
trecatoare ; iar cele ce nu se vad
sunt vecinice. Vorbim desprs inaltimea vazuta, atinsa de experientele pacatului, care are lips a de
renovare, Sf. Pavel ne spune despre un eel' in care el a. fost rapit
(2 Cor. 12 :2-4), .de unde i s'a interzis sa vorbeasca despre cele ce
a auzti acolo. Locul acela, "al treilea eel'," niciodata n'a fost atins
de roadele pacatului, si prin urmare n'are lips a de renovare.
Ci
cerul pe care-I vedem, pe eare-l
numim
atmosfera,
locurile
din
inaltimi, locurile ceresti," atins de
domnul puterii vazduhului
(Efes.
2 :2), de domniile si stapanirile
intunerecului
acestui veac, si de
duhurile rautatii cari sunt in 10curile ceresti (Efes. 6 :12), are
lipsa de reinoire,
vietati.
Splendoarea stelelor, cari
vestesc lucrarea
lui Dumnezeu.
Fiecare anotimp apare la vremea
lui dupa legile impuse. Zilele si
noptile, lumina si intunerecul, caldura si frigul, linistea si furtuna,
norii cari aduc ploi, to ate i~i fac
cursul la vremea lor, iar noi, cand
cu bucurie. cand cu intristare,
Ie
privim manifestarea
miraculoasa,
Dad acest vestmant vechiu, cum
11 numeste biblia, atins de experientele pacatului, e plin de maretie, cat mai mare va fi frumuseta cerului nou, cand va veni in
existents!
Cerul eel nou
Cu nici un chip, splendoarca ~i
frumuseta
cerului nou TIU pot fi
descrise de gandul omului pamantean. Ajutati fiind insa de puterea Duhului Sfant, dupa Cuvantul
lui Dumnezeu, in umilinta noastra,
stim ca cerul eel nou nu va mai fi
acoperit de nicio intunecime. Norii
intunecosi, ai vremurilor, nu-l· VOl'
mai acoperi, furtunile si fulgerile
nu-i VOl' mai spinteca vazduhul.
Nu va mai ploua ploi torentiale si
grindina ca sa zdrobeasca si sa
innece pe cei ce locuiesc su'b el.
Nu va mai da, cu nici un chip, loc
Fnumuseta eare-o vedem
de ascunzatoare Diavolului si ingerilor
lui, duhurilor rautatii; cari
Cerul deasupra noastra marcat
acum
sunt
in .locurile ceresti (Ein planul lui Dumnezeu de schimbare, pana in prezent, e de 0 ad- fes. 6 :12), nici nu va mai fi un
tablou ingrozitor,
supus revoltei,
mirabila f'rumuseta : Cat de graspre
a
aduce
spaima
~i neliniste
tioasa si satisf'acatoar«
e neintrelocuitorilor
pamantului.
rupta aparenta a soarelui, razele
lui revarsa lumina, caldura, vieaLueruri neinchipuite
ta si san,atate.
Luna, pe firmaCu cat
admiratie
privim noi
mentul lui, in regirnul ei de noapalbastrul cerului de acum 1 Frumute, aduce satisf'actie, milioanelor
de . seta zorilor, lumina zilei, fihW~\
\
a
Februarie
1948
9
I
I
I
, I
te, ce splendoare l par cat de neinchipuit de mare va fi splendoarea eerului nou, cand Atotputernicul Ziditor Divin, prin Eternul .
Sau Fiu, va chema in existenta
slava noilor Iucrari, cand rascumpararea va fi absolut desavarsita!
"Atunci nimeni, zice proorocul,
nu-si va mai aduce aminte de lucrurile trecute, si nimanui nu-i
VOl' mai veni in minte." lsa. 65: 17..
"Lucruri pe cari ochiul nu le-a vazut, zice sf. Pavel, urechea nu le-a
auzit, si la inima omului nu s'au
suit, asa sunt lucrurile pe cari
Dumnezeu le-a pregatit pentru cei
ee-L iubesc." 1 Cor. 2 :9. "Astfel,
noi dupa f'agaduinta Lui, asteptam
ceruri noui si un pamant nou, in
care va locui dreptatea." 2 Petru
3:13.
Pamantul de acum
Dupa infatii,larile prezente, pamantul e plin de mizerie si neoranduiri, in robia stricaciunii, acoperit cu roadele neascultarii de Dumnezeu, si totusi e asa de atractiv
ca multi ar prefera sa ramaie pe
el, asa cum este, pentru totdeauna.
Pamantul a f'ost facut locuinta parintilor si strabunilor nostri de
veacuri, locuinta omului fa~ut dupa chipul, si asemanarea lui Dumnezeu, si a fost f'acut in splendoare: Acoperit cu iarba verde, cu
diferite flori frumoase si mirositoare si legume.
lmpodobit cu
pomi umbrosi si roditori, -cu stanci,
munti si vai roditoare, cu rauri
si izvoare de apa izvorind din
stanci, serpuind prin paduri, gradini si livezi. Imbracat cu splendoarea anotimpurilor:
Primavara
cu zimbetul si puterea ei de vieata; vara cu razele argintii pline de
vindecari ; toamna cu culorile ei
aurii. si iarna cu vestmantul
ei
alb si curat. Cu toate acestea, din
pricina nelegiuirilor, s'a· invechit
ca un vestrnant, s'a facut moale,
10
';;-dorilo~;;-;-';;g~i-;'i
--;"':;;;;1 ;
io"r,
se zguduie de greutatea armamentelor distrugatoare, e gaurit de
morminte, robit de mizerii si intunecat de necredinta, stare'a lui
prezenta dovedeste ca are lips a
urgenta de renovare.
Pamantul eel nou
Pamantul eel nou adus in existenta prin renasterea divina va
avea o-slava deosebita. Nu va mai
fi supus blestemului, necazul i,li
durerea nu vor mai :Ei cunoscute,
sarpele nu se va mai ascunde printre florils lui, nici fiara salbateca
nu va mai sta la panda. Nu va
mai fi plin de oseminte, nici nu va
mai fi udat cu lacrami, sudori si
sange: Campia lui nu va mai fi
arsa de arsita, nici nu va mai produce spini i,lipalamida ; atmosfera
deasupra lui nu va mai aduce urgii si moarte. Drumurile lui nu
VOl' mai fi calcate de procesiuni
funebre, nici VOl' mai fi blocate
de oameni inarmati,
Ci dela un
capat la celalalt, sidela 0 margine
pana la cealalta va fi acoperit cu
binecuvantarile
Paradisului
restaurat." Nu VOl' mai munci de geaba, zice proorocul, si nu VOl' avea
copii sa-i vada pierind, caci' vor
alcatui 0 samanta binecuvantata
de Domnul, si copiii vor fi impreuna cu ei." "Asa, vino, Doamne
Isuse !"
L. Talpesh.
• Credinta este dinamita cea puternica care misca cerul ca sa se
desfaca in toata puterea lui sa
sara in ajutorul celui ce crede.
Crezi tu? Daca crezi, raspunsul
este al tau. Cerul nu poate tine
nimic dela cel ce crede. Credinta
este biruinta==A. L. Meisinger.'
• Crestinatatea nu face nici doua
parale daca ea nu-ti indreapta caracterul.
"Luminatorul"
:1
~ampulUJeu
~
ae
D Rad
e
u
T
IJisiune
afilca
Cu Evanghelia intre Muntii
pana 'n brau. Ce greu e a calaApuseni
tor1 pe un intins cu zapada fara
Cuvantul Evangheliei este ca drumuri! Gandul nostru se ducea
la tara spre care calatorim unde
samanta care, daca este samanata,
aduce rodul asteptat, ori ca lu- campiile sunt totdeauna verzi, unmina care, daca este aprinsa, lu- de nu sunt furtuni, dar vantul pe
acolo bate lin si nu sunt dureri si
mineaza. Predicarea Evangheliei
este implinirea celei mai mari po- chin. Dupa 0 ~alatorie obositoare,
am ajuns pe varful Muntelui Gairunci data de lsus, a carei insemna. Starn putin, sa ne rasuflam,
natats fiind cunoscuta de marele
apostol Pavel, a zis: "Nu ma ru- . iar fr. Teodorescu imi arata lociil
sinez de Evanghelia lui Isus Chris- unde, dupacum spune 0 legenda,
era "Targul de Fete." De acolo
tos ca este puterea lui Dumnezeu
ne ducem ceva mai inainte si ajunspre mantuire a tot celui ce crede,"
Rom. 1 :16. Iar atunci cand a fost gem in comuna Vidra de Sus.
legat pentru Evanghelie, el a zis : Fratele Teodorescu intreaba de
"Desi sunt eu legat, Cuvantul lui adresa rudelor lui intre care era
un nepot al ·lui,
Dumnezeu nu se leaga." Oamenii i,li Alexandrescu,
ne pot lega in lanturi, ne pot pune care era primarul comunei. "Bine
in inchisoare, ne pot confisca ave- ati venit!" "Bine v'am gasit !" Era
o mare bucurie la 0 intalnire dupa
rile, dar nu ne pot lua credinta
castigata prin Evanghelie, credin- atatia ani. Teodorescu ple case ca
ta pe care unii si-au pecetluit-o cu tanar in pribegie i,li acum se intorsese batran ! In schimb 'insa
insusi sangele lor.
Evanghelia trebuie dusa peste vieata lui suf'leteasca era inoita
tari si mari, peste munti si vai, si regenerata (nascuta din nou)
pana la marginile pamantului, In prin Evanghelia ce i-am vestit-o
primavara anului 1914, fratele Ni- pe plaiurile Dobrogei.
colae Teodorescu, originar din ViCasa lui Avram lancu
dra, dupace a petrecut mai multi
Vrand sa ne folosim de ocaziuani in Dobrogea, dorind sa rnai ne, ne-am dus sa vizitam Gaga unviziteze comuna lui natala unde de se nascuse si crescuse Avram
ii,li petrecuse copilaria, m'a rugat
lancu, marele ~rou national. Ea
sa-I insotesc si cu un drum, sa le servea ca un fel de muzeu. La inducem si vestea Evangheliei. Am trare era un registru in care viziluat trenul dela Arad pana, la Hal- tatorii Isi scriau numele. Pe pereti
maj si de acolo pe j os pana la erau atarnate niste stergare broHalmagel unde am aflat un tren
date si niste oale de pamant. Mai
mic ce cara lemne, ne-am urcat 'in era si un bucium lung de vreo doi
el si ne-arn dus pana la poalele metri, cu care, poate Iancu aduMuntelui Gaina, De aici am luat-o
nase Motii 1.'1 razboiu, contra Un- .
peste munte pe jos. Cu toate ca gurilor, in revolutia lui Cosuth 'in
timpul era intre Past! i,li Rusalii,
1848. Pe langa bucium, lancu avea
zapada peste care am trecut era
si un fluer, care era pus in muzeul
mare. Cateodata cand se rupea
din Arad.
zjipada supt noi, ne cufundam
Dupa zece zile petrecute in ViFebruarie
1948
11
I,
I'
i;,
I
~I
i
ora, ne~p:rega:um-C\e--plecaTe. .LIe
data aceasta ins a ne intoarcem pe ~~'~vi;:;ll;~~e:;~~~~l~::~ci:;'~~e~t~~
alta cale. Lasam Muntele Gaina ta placere Cuvantul lui Dumnezeu.
Dorinta noastra era ea Domnul
si trecem peste Muntele Lespezi.
Fr. Teodorescu a inchiriat doi cai. 'eerului sa-Si reverse ploaia bineEu ma uit depe spinarea ealului in cuvantarii peste samanta adevarului.
.
'
vaile adanci. Ce prapastii l Erau
Intr'o scrisoare primita dela fr.
locurile unde laneu se batuse cu
Eftimiu Marinca, predicatorul f'raUngurii, unde Motii din piepturile
lor facusera un zid de aparare con- tilo.r dirt Vidra, intre altele imi
tra puhoiului ungurese, ea dupa sene: "Credinciosii din Vidra sunt
fruptul Evangheliei pe care le-arn
biruinta sa poata suna cantarea
eroica: "Foaie verde de sacara, pre~ieat-o cand i-am vizitat."
Sa dea Domnul eerului ea in cele
intrara Ungurii 'n tara. Numa-i
din urma sa putem spune eu mascoase laneu af'ara.'
Ma gandeam la sarmanii Moti rele apostol Pavel: "Lupta eea buna am f'acut, am sf'arsit cursul
care pe asa drumuri primejdioase
tree eu calutii lor incarcati cu cer- meu, am pazit eredinta:' De aeum
imi este pastrata cununa dreptatii
euri si e1.1ciubere, ea in sehimbul
care-mi va da-o Domnul - Judee~lor sa aduca acasa cativa desagi
torul eel drept, in ziua aceea," 2
eu grau pentru sustinerea familiilor lor. Cei ee traiesc pe campii Tim. 4:7.
manoase, care i!?i ea!?tiga painea
Teofil sl Debora 'I'alpes, din Felnac,
eu mai mare usurinta, ar trebui Timilii-Torontal,
Romania. Fratele TeofiI,
sa fie mult mai recunoscatori
student la Seminarul Teologic din BuDomnului.
curesti, e nepotul fratelui L. 'I'alpesh
din Detroit, Michigan.
La mormantul lui Iancu
Dupa ce-arn treeut muntii ne
dueem la Tebea, un de vizitam pe
fro Teodor Lazaruti si de unde
apoi eu un alt frate, Pavel Roman,
din Carastau, plecam la mermantul eroului Avram Iancu. Un mormant simplu cu 0 piatra modesta
la cap. Cel ee luptase pentru desrobirea neamului, paras it, moare
in grajdul unui roman din '['ebea.
In apropierea mormantului se afIa
asa zis "Stejarul laneului," care
ne vremuri se chema "Stejarul lui
Horea." Ne uitam la el, e un eopac secular care poarta marturia
trecutului eu 0 vechime de aproape
200 de ani. II masuram, dar patru
insi nu-l putem cunrinde en bratele. Grosimea tulpinei de ios ne
da zeee metri grosime. Ma .gandesc : cate vanturi si furtune VOl'
fi trecut peste e1. Dad ar putea
vorbi, ne-ar povesti 0 intreaga istorie.
Noi ne-am in tors la ale noastre,
12
,.r----~-;S[;"·:":'u:":'p·t
-p:':'O:':'I::-:·u::":n::-c::'!·."t-------...-ccec-.ajnBaJ)Ilon~lVl~;:Sl,m'
u
Robert P. Wilder, intemeetorul
miscarii . Studentilor Voluntari, a
I
spus odata : "Cand lucram in India, m'am dus intr'o sears In sul
frageria (sala de mancare) a unui
I hotel. La aceeas masa eu mine era
si un oriter dela marina, un maior
I'~
de~a infanterie si s~tia l~i. Cand
:' i
a inceput conversatia, ofiteru 1 de
I:
la marina a zis, 'De ce misionarii
\
acestia nu stau a~~L~a,~j. sa.-~i~~adi~
y
de treaba lor. AICI poti POCI;U pe
'4~
cati vrei eu un rupee de cap.' Eu
l
am .raspuns : 'Presupunem di tu ai
primi ordin sa pleci cu vaporul (I"
razboiu maine Ja Oonstantinopole.
'
i;li eu ti-<t$ ;.:ice dccc I1U /itHi aici !;Ii
'sa-ti
vez i do LI'(Mt~m In; ])ontl'uci\
nu-i lip.:\~ Wt LII Hi\ (.(1 dll('\ h~ (JolIstantinopolo.' 0(',1'111 ol'I\,III'ldllll'H'flll~
teiau ca 1'01'111 III 1111111 ('P Iii II ~IH,
"Eu ~i.HI;I HllIlll\l
H.l \ I vp~1 III tIt
I •
I
l
I
I
treabu lH, I )1\1'11
lilt! /1111 Willd
(II'
din i:l~\.]JI(I('ILIII, 11111 11'11111111 Hn ploearn chiar (\111'11 1'1'11 I' 111111'/1 Lilli (.(
vapoarele, !;Ii HI' '1'1 III'I~I 111'11111 III 1'(1)
din urrna marhuu'.' 11111 I 11111 1111111'1,
'Adevarat, prictcnu: 1;11 till It III (II'"
dine de plecaro (\(1111 (illv(II'IIIi1
III
vin sa merg 1;11 Hli 11I'IlIIIIVIIIIIIIIIH('
Evanghelia
III
1.(111 iii l'll\d 111'1\,
1;11
intrebarca
eI(1 M(IHllln 11MI(I (i1l1'!1
sa ascult pan/{ IH coa dill ~II'l1l1t tlO·
mandii a Dornnului meu."-8.
World.
R. G. Toureneau, fiind invitata
sa ia parte la 0 sedinta a Comitetului Senatorilor,
pentru
legea
Copper, spre a pune frau reclame1 Jor de bauturi alcoolice, a telegrafiat: "Imi pare rau, nu pot primi
lnvitarea=-dar aiei este declaratia
mea .. Din toata inima sunt in favoarea reclamelor pentru bauturi
spirtoase daca VOl' spune des pre
saracia, bolile, easele ruinate, vie,ile distruse, virtute pierduta, 0oruri si accidents fatale dare reulta din bautura.'
llebruarie
1948
••
din Londra scrie ea pe marca postala a Iracului este 0 icoana a vestitului leu de piatra calcand un
trup omenese, si dedesupt sunt cuvintele "Leul din Babilon." E de
Iipsa a aminti cititorilor ca leul cu
aiipi este f'iara din Daniel 7 care
reprezinta Babilonul, !?iea Domnul
nostru a zis, "Ierusalimul va fi
calcat in picioare de neamuri, piin~t ~e VOl' implini vremurile nearnurilor" Luca 21 :24.
Fundu.tiunea Rockefeller a con- "
rlhu i tun
fond de $10,000,000
pcn LI'lI xu portarea Colegiului Medit-III Union
din Peiping, China.
1\(,tIItMLH complecteaza
sarcina de a
('\ OH. () !;ICOHlr\ de medicina moderns
III UhjlH~, po care Fondatiunea
a
III~'(lIl\lt-o in 1915.
eel
$15,000,000 se VOl'
repara ili desvolta
('010 IH colcg iuri creatine
din Chit\l\, d j ntro care 11 au fost ocupate
d(l .JHPOllOlf,i
in timpul razboiului,
HPI! no UI1 t'HPOJ't
al Asociatiunii
(Jolw.riut'ilol' Creatine din China. ('01'0
IHlpn
1l01llt'Ll
H
predicatori amecunoscuti care s'au InLOI'I-\ din Europa unde au fest In1"0 cttl}iLorie de cercetari,
raperteaZrt e:l In Germania morala ia,
cazut in groapa cu rezultatul rau
asupra soldatilor de ocupatie americani. Intrebuintarea alcoolului ca
bautura imbatatoare este de neerezut de rea ..
p"t"UHIU'llIf,CCe
I'WIlIlI
blll(J
Aproape 9000 de veterani care
s'au inrolat in lunile reeente in
colegiuri si universitati si alte institutiuni
de8ducatie
supt G.I.
Bill of Rights. studiaza teologia,
spune un anunt dela Administratia Veteranilor.
I
o Spune 0 verba buna des pre revista Luminatorul.
"7
I"
Ce zic cetitorii nostri despre Lumiiiatorul
Philadelphia, U. S.
Nou fericit
Domnului.
$1 An
rut
Frati, primim regulat pretioasa noastra revista "Lumiriatorul" cu continutul ei bogat, multurnim
lui Dumnezeu
ca avem 0 astfel de revista.
Cred si
sunt sigur ca pe aceste plaiuri, in Iimba
romans nu este mai buna si mai trumoasa Iiteratur a ca Luminatorul.
Va
rog, Intarrti-va si imbarbatati-va,
ca
condusi de Dumnezeu s'o putem avea
si mai departe.
T. Jovan.
sa
'••••••••••••••
torul regulat, pentru care
tumim.
Contine
~i inspi rrltoare,
V~l
mul-
G 1.:1 i
"SEND THE UGHT"
i-:
\~7-
Edito~: BETTY SIPINIU
Dt 00 •••
Com una Ianosda, Romania
Dragi cumnati :
Yeti sti ca noi prirnim Lu mina-
George Arsin.
BI'lUjWV, ItOlllllnia
'li o(,(\~,11Iunol bucurii
pe care f'ratii
1111 II.vul-o In Oradca
Mare, am dat de
II 1'(lvIHll1"LlIl'Yllnulorul"
din luna Mai
11)117, M I-u I'ii<;ul 0 deosebita placere
('(ILIt'Oli
,u -ucorctor bogate din revista
l Jv, 1?1'11~1,
vi'\ I'ugnm daca e posibil
110-() lJ'il'Ylllo~1$1 noua, in orasul nostru.
F. Tcodor.
,,-Vi
00 •••••
~ ~~
••••••
~"~t
++4'-.- •••••••.••••••
The Spectrum of Love
i
f'rumoase J.
vin In noi.l
prcdici
vecinii
Scrvitorul I1()Htl'U InV.1Vl 1)1'0(\1(;(110, din
LlllrllnlUol'ul,
de-a dtn<iul l'i\I"t\ cnrtc ~I HO 'l11V~lta
Hrl-l ciLc'HHC}t,
i-lH
I\(IU,
I
pl'o(lI('(1 (J\lvl\nL\tI
v; '''··!~..'_y~d'J1d
ug'~tm
1\1-0
lu] Dumne~i
11'UmOI::l,
v
continuati a ni-l trimite c
de mare tolos.
u dragoste,
H
~
~~
LUMINA'!'
"THE ILLUM1NA',I'On"
Bon~e!;lU
Drag~l j'l:ulc V. Ciul'ila:
Primim cu drag "Luminatorul"
care
ne aduce mari bucurii pe paginile lui.
Una dintre fetitele mele mereu declama
in biseridi
poeziile din Luminatorul.
E 0 comoara, il citesc mai de multe
oi-i, apoi il dau la alii irati pentru ceIlrc: eu nu $till cum sa-ti multumesc,
p(,l1ll'U el, si toti cei ce-l citesc.
V. Blad.
Religious ncvrow
published mOI,thly 1;)y ilH
.
Romanian Baptist AHHodnLlill1
of U. S. 0'£ Ame·rtcl~
Abonamentul
, '$2'0
pe un an
REV. P. J. ANDIUSAN
Editor in Chiel'
1901 West 58th Sh'ollt
Cleveland 2, Oblo
1
REV. LAZAR TALPEHII
Managing Edl lOI'
470 W. Savanna)l AVII,
Detroit 3, l\'J1.ch.
THEODORE FAUll.
J
/0111,
aster
409 W. 69th f:ltl'(lj\L
Chicago 21., Ill.
Abonamentele sa sc l1'ir'l'lIL/\III
Manuscriptele
11L1 90 11111\111111
1', Ila(lovici.
Februarie
1948
17
-r:
1
"GOD IS LOVE." (I John 4:8)
"He That Dwelleth in Love Dwelleth in God" (I John 4:16)
LOVE
SUFFERS
LONG,
no matter what the test;
IS KIND AND GOOD, for all it does its best,
LOVR ENVIES NOT another's place or seat,
VAUNTS NO'T ITSELF with boastful self-conceit;
IS NOT PUFFED UP. not haughty, oain, or proud;
BEl-JAVETH NOT UNSEEMLY,
rude, and loud;
LOVE SEEKETH NO'T HER OWN, wants others blest,
IS NOT PROVOKED when tried and sore when: oppressed;
LOVE THINKS NO' ILL, broods not o'er fancied wrong,
t
HOPETH ALL THINGS, knows nothing of despair,
ENDURETH
ALL in patience, knows no care;
LOVE NEVER FAILS though all things else may fall,
let LOVE
your soul enthrall.
1£ we would walk in love, the love outlined for us in Corinthians,
we must dwell in God, and' God must dwell in us; we must have the
LOVE OF GOD shed abroad in our hearts by the Holy Ghost.
The love of God seeketh not her own, is not provoked:
no ill; it rejoiceth not in iniquity, but rejoiceth in the truth.
it thinks
God's' love believeth all things, hopeth all things, endureth all things.
It never fails. i:his is the love to' which we are called. This is the love
which is dispJayed in the Spirit-filled life.
The fruit of the Spirit is love. The works of the flesh are vastly
different. When the flesh holds sway, there is all uncleanness, lasciviousness, wrath, hatred, envy ings, murders, and drunkenness.
Lord, lei me die to all of self and sin,
Lei love, Thy looe, both rule and reiqn within,
Until t/)I' world Thy life and light shall see
If rrt~h;lliwd hy the Spirit, Lord, in me.
T
J
To expect to set up our own standard
of right and wrong and expect
everybody to conform to it.
To try to measure the enjoyment
of
others by our own.
To expect uniformity
of opinion in
this world.
To look for judgment
and experience
in youth.
To endeavor to mold all dispositions
alike.
Not to yield to unimportant
trifles.
To look for perfection
in our own
actions.
To worry ourselves and others about
what cannot be remedied.
Not to alleviate, if we can, all that needs
alleviation.
Not to make allowances for tlie weaknesses of others.
To consider everything impossible that
we cannot ourselves perform.
To believe only what our finite minds
can grasp:
To live as if the moment, the time, the
day were so important that it would
live forever.
To estimate
people by some outside
quality, for it is that within which
makes the man.
-The
United Evangelical.
aith, like light, should always be
simple and unbending; while love, like
warmth, should beam forth on every
side, and bend to every necessity or
0111' ])l'el·hl'en.
-GEM
III
tion."
14 MISTAKES OF LIFE
The marvelous oultine of LOVE set forth in I Corinthians,
13,
transcends any human love'. Christ sat forth that picture. He is the center
f its thought. God is love, sinful man is not love. Man may love, but,
.lod IS love. Love with us, has a rising and a falling tide, our love may
be marred by impatience, unkindness, envy, self-pride, and things of the
flesh.
\
RECOMMENDED
A young man' came' to London bearing a letter of introduction
to Baron
Rothschild
with the request that he
would give him employment.
The
great banker received him warmly, but
expressed his regret that he had no
position for him. As the young man
was going, the baron put on his hat
and walked along with him, pointing
out the various
objects of interest.
Passing the bank, the rich man went
in to tra nsact some business.
Afterward the young man applied at that
very bank for work, and was asked,
"Are you not the young man who was
walking with the baron this morning?
Well, you were in good company; and
since' we need a young man, we will
consider this a sufficient recommendaTo walk with God is, after all, a
good recommendation.
And when men
of the world have need of a Christian's
services, in sickness or death, they will
be likely to consider such a fact as a
high recommanria non
--Choice Gleanings.
REJOlCETH
NOT IN SIN where eoils throng;
REJO'ICES IN THE TRUTH,
BEARS ALL in peace,
BELIEVETH
ALL, and thus its worries cease;
For GOD IS LOVE,
HIGHLY
"
IT TAKES COURAGE
To refrain
from gossip when others
about you delight in it.
T9 stand up for an absent person who
is being abused.
To live honestly within your means
and not dishonestly on the means
of others.
To be a real man, a true woman, by
holding
fast
to your
Christian
ideals when it causes you to be
looked upon as strange
and peculiar.
To be talked about and yet remain
when a word would justify you in
the eyes of others, but which you
cannot
speak without
injury
to
another.
To refuse
to do a thing which is
wrong, though others do it.
'1'0 dress according to your income, and
to deny yourself what you cannot
afford to buy.
T'o live always according to your convictions.
-Christian
Digest.
YOUTH
COUNSELLOR
Question:
When dining in a resau ran t with unsaved friends, should one bow his head
and say grace silently, the same as
when with Christian friends? Not that
I don't want to bear a testimony, far
be it from that, but I have felt on different occasions when with unsaved
friends that they are embarrassed and
nervous by my silent praying before
eating, and have also felt that they
disregard eating places with a Christian
for that same reason. At home, when I
am with them, I have noticed they are
never
embarrassed
by this.
'What
should one do?
.'\1I8Wpr:
You rs is not a Il easy question to answer. Perhaps in the last analysis, the
solution to it lies within your own
heart.
1'hel'e is no reason to question
your si ucetity. And yet it m ay be that
you have put personal feelings unintentionally in the way.
If your sincere m ot.ive is to bear the
most effective witness' to your friends
when eating in public, then surely you
could not hope to be anything but criticized if you did not bow your head
before eating.
This is expected of a
Chrtstian, a ud all the more so of a
Christian who has a real desire to witness to his associates,
This does not
mean that you must bow your head
and pray aloud. In fact, in many instances that would be carrying (11(1 111/1(tel' too far. Rut
su re ly no on(1 ('0111(1
in tel ltgcn t.ty el'll,ici~o yo u 1'01' IIOWIII
11(111<1 1'01' 1\ 11IOnl(1nl.
])(11'01'11 11111111/4 vnu l' l'Olld,
YOUI'
01' Hillilil
"1111 III
/41'111'1'
1'111 1'III I~I ,
,....
r
1
THE ADVENTURES OF
A CHRISTIAN SOLDIER
Wlteu I first en tered
the Army,
the
chief topic of conversation
in ba r racks,
day-rooms,
or' whoreve r gl'oups
of GJ's
gathered,
was:
"I wonder if-and
when
---we'll
be going
overseas,"
FOI' eight
out of every
ren men ill uniform,
this
became
a
rea li ty- -ruem bers
of
our
a rm ecll'ol'(,<'lR are seei IIg service
in a lJ
f'o u r corners
of I:he' globe.
Later,
the
question
discussed
by servicemen,
in
pail'S,
in ?;I'OUPS, wherever
they
gathe red , was:
"W hen
will
the
war
in
Europe
e nd ? How much lon g er will it
t a k e 10 subdue the Japs?"
Today,
the
qu esr ion in the minds
of all is: "When
will we gel out?
When can we don the
p laid suits,
f'ITH II' hats and striped
ties
ouce ag'ain '!"
II is appalling
to realize
how few of
Ihese ill un itorrn have any definite
plans
(01' the
future,
and how many seem to
"are hut little about what happens
when
I hey ietu rn to civilian
life, Having
been
ill the service
three,
foul' 01' five years,
lhey have been fed, clothed,
told what
10 00 and how to do it, and it: appears
t h a t, in many,
personal
intiative
has
heen lost.
"The
Government
will take
care of us, get liS [o bs. It owes this to
us,"
they say.
It's
the old, fallacious
p hi loso phy
of "the
world
owes
me a
living."
This is a problem
which
will
1Ia ve to be met as the ten million
men
in the armed forces will he gradually
demohilizeo
and
returned
to civll ian
lire,
This same a ttitude
is manifest
ill the
average
soldier's
reaction
to spiritual
things
and the things
of the Lord, He'S
not attending
church
or chapel services;
he's not interested
in anything
spiritual; the Lord Jesus
Christ
means
little
or nothing
to him.
"I'll
get by,"
he
says.
"Just
Jet me alone.
I've taken
a lJ tha t the A rmy has dished
out.
I
can take
ca re of mysel t."
It is a ra re exception
w h en a soldier
comes
out of the Army
a better
man
than when he went in. Bars have been
leI: dOWII, many
who would
never,
in
pre-Army
days, have thought
of drinking, are possessors
of the dr-ink habit,
Moral
st.an d a rd s have
sunk
to a new
all-lime
low in American
life.
Army
life has not heen all "enriching"
expert011('(' 1'01' many,
It is easy to recognize
1110 nowr r 01' thf' "rlllel'
01' this
age"
III 11'01'1(,
their
fellow
soldiers
like young
giants.
These
are the ones who will form
theh:cckbolle
of our evangelical
churchesin the tomorrows
if the Lord
ta rries.
Thank
Goo for them!
Such lives bear
living
testimony
to the tact that
God
always
makes
the
wrath
of men
to
praise
Him.
The picture
looks dark, but for those
of us who have- been redeemed
by the
precious
blood of "the Lamh, slain from
the foundation
of the world,"
justified
in God's
sight
"freely
by His grace"
the future
is bright.
Someday
we are
to reign
and rule with Him,
the King
of righteousness,
the
Lord
of Peace.
Meanwhile,
God calls
upon
us to be
faithful.
-Theodore
W. Engstrom,
!
~
j
WITHIN CALLING
DISTANCE
A story is told of two men, the older
of whom
was urging
upon the younger
the claim
of Christian
work
and
encouragtn g him to follow the call of the
Lord,
The younger
answered
with
au
excuse
that had a familial'
ring:
"But
I have never felt any compelling
call to
give my lift in that
way,"
"Are
you
sure yon are within
calling
distance?"
was the somewhat.
disquieting
reply.
-Choice
Gleanings,
PONDER
THIS
A sta tis tician has
figured
that
five
pel' cent. of all church
members
do not
exist;
10 pel' cent of them cannot
be
found;
25 pel' cent never go to church;
50 pel' cent never
contribute
a cent to
the
Lord's
work;
75 pel' cent
never
attend
the
mid-week
prayer
service;
90 pel' cent do not have family
worship
in their
homes;
and more than !)5 per
r-enr have 111''''''1' tl'ied to will II lost sorrl
to Chdst,
What
is yo 111' percenta.ge?
-Selected,
As a preacher
approached the farm
of one of the members
of his congregation,
he
noticed
that
the
weather
vane on the fanner's
barn
was rather
unusual.
Instead
of being
the typica.l
rooster-like
vane,
it was
one
which
consisted
of the words-God
is Lo'veand nothing
else!
Upon arriving
at tho
tarm the preacher
asked,
"Are
YOIl
01' (lOIlI'HI!, IIHIl'(\ IIl'e th()~e who, beimplying
that God's
love is as change1'11111111
lilll,Y Iltlvn 1111(011II Il rm stand for
abl e aF! tho
weAthe!'?"
'l'll!)
l'III'n\(1I'
(11111,11111'11
1111111111111
III1'1111/0\'1
Ilono(1 III t halr
l'OPI\()(I, "No, only that-Go\!
I~ '1,0"('
IIJII'IHIIIIII IIHJlIII'IIIIII'II/4 1111<1ltvu K(,IIIwn.rt .
110 Ilililli'I' willi'11 WII,Y 111(1 w l ntl 1)I()wl~,"
~11'llIili (1J11'IMIIiIII 111'1111,111111111)(1(111 II
I), I~
In\' III 111111
Iii"",,, \'IIIIIIM 1111011
11111'111'
1111111'11
41
"
ij.
I;
Un om trimis dela Dumnezeu al csrui nume
era: Rev. C. R. lgrisen
Cu drept cuvant putem spune i;!i
noi cu Sfantul loan ca, batranul
veteran a1 Evangheliei lui Isus
Christos, Rev. C. R. Igrisan, a fost .
chemat de Dumnezeu, "trimis dela
Dumnezeu" si bine rasplatit de
Dumnezeu. Dupa 0 vieata eroica,
Irumoasa nobila i;!ifolositoare, de
saptezeci si sase de ani, in serviciul Imparatiei lui Dumnezeu, fratele Igrisan in seara de 11 Ianuarie
a. c., pe la ora 9 :30, si-a predat
sufletul in mana Mantuitorului
sau.
Om chemat de Dumnezeu
Privind in trecutul vietii sale,
fiecare suntem convinsi ca dansul
a avut 0 chemare speciala dela
Dumnezeu. In etate de 26 de ani,
Domnul I-a intalnit in biserica baptista din Pecica, judetul Arad, unde auzi chemarea : "Urrneaza-mi."
Dansul, numai decat, a parasit
toate si-a urmat Domnului. Cincizeci d~ ani frumosi a trait in dulce prietenie cu Dumnezeu, Indata
cu chemarea la mantuire, a inteles
si chemarea Domnului 1a serviciul
Evangheliei; a inceput a spune ,;Ii
la altii "cate i-a f'acut Domnul si
cat de mult l-a miluit." Cu multa
rugiiciune si dibacie crestineasca a
reusit ca, rand pe rand, sa-i;!i inroleze familia-c-ease feciori si trei
fete - in turma rascumparatilor
lui Dumnezeu, Nici cand n'a pierdut dansul din vedere serviciu1 nobil pe care mama copiilor si sotia
sa I-a pus pe altarul familiei in
cresterea unei familii atat de mari.
Acum sunt 15 ani, istovita de 0
munca atat de grea, mama copiilor
s'a dus la rapausul vecinic. Copila
cea mai tanara, Florita, in etate
de 18 ani, a plecat i;!iea in urma
mamei sale. Astaz] se bucura cu
toti "in cas a parinteasca."
1948
"Om trimis dela Dumnezeu"
Nu numai ca Dumnezeu a ehemat acest om la EI, nu numai ca
dansul a auzit chemarea Domnului zicandu-i : "Urmeaza-mi," dar
a auzit si comanda suprema a marelui nostru Capitan, Isus Christos, zicandu-i : "Mergeti, , ." A auzit intrebarea in Consiliul cerului :
"Cine se va duce pentru noi?" Si,
fiira intarziere, a raspuns zicand :
"Iata-rna, trimite-ma."
A plecat
numai decat la ai sai, in familie,
si a prezentat pe Christos eel crucificat. A mers si a spus consatenilor sai ca Domnul este bun.
A fost ales si trimis de misionar
general intre'Romanii din Transilvania. In anul 1907 a plecat la
America sa-~i castige "painea de
toate zilele" fara ca sa inteleaga
ca si aici a fost trimis de Dumnezeu ca "ambasador" al cerului pentru conf'ratii Romani din America.
A servit hiserica din Cincinnati,
Ohio-ori mai bine zis: cu ajutorul Dornnului si in intelegere frateases cu alti frati, a organizat
cea dintai Biserica Baptista pe
aceste plaiuri. Chemat fiind de
Biserica a Doua Baptista Romana
din Detroit, dupa noua ani de serviciu, dupace zeci de suflete an
afla t calea prin el, crezand ca
Domnul il cheama dintr'un loc si-l
trimite intr'altul, in anul 1916 a
plecat spre Detroit. Pentru donazeci si cinci de ani a pastorit aceasta turrna cu credinciosie. Bunul Dumnezeu a incununat serviciul sau de pastor cu mari si multe
binecuvantari ceresti.
Cu drept
cuvant, el a fost "ernul trimis dela
Dumnezeu. . , ca sa marturiseascil
despre Lumina," "Nu era 131 T~LImina ' , , cea adevaratil CU,I'(I II
nit 7n lumo AJi lL1mlllt\~n
1)(
"I
r
omul." EI a fast numai TRIM IS
ea sa marturiseasca despre Lumina. EI a fost, cu adevarat, un
"sfesnic" al lui Dumnezeu, in care
EI a pus "Lumina cea adevarata."
Multi pacatosi, cari traiau in intunerec, vazand "Lumina,"
s'au
in tors din intunerec
la Lumina.
Multe suflete au fost ridicate din
praf si pulbere prin predicile sale,
adapate icu Duhul lui Dumnezeu.
Multe farnilii au fost scapate de
naufragiu, de distrugere, prin rugaciunile si sfaturile sale sanatoase. Fratele Igrisan s'a dus dintre
noi, dar "f'aptele sale ii urrneaza"
si "desi mort, inca vorbeste."
Omul rasplatit de Dumnezeu
N'a fost de loc prea usor serviciul sau de pastorie.
N'a fost inteles de multe ori. A fost eritieat,
abuzat si rau inteles adeseori. Dar
a fost si mult respectat si onorat
de acei cari I-au eunoscut, inteles,
iubit si apreciat sfaturiJe si Evanghelia care el a predicat-e. A trait
sa vaza toata familia lui inrolata
in "familia lui Dumnezeu"; a trait
sa vaza, intr'o masura mica, "fruptul suf'erintelor sale si sa se bucure" de el; a trait sa vaza doua
biserici frumoase nascandu-se
si
crescand in Imparatia lui Durrinezeu. Dar cine va putea spune cate
suflete au aflat "Calea" si limanul
pacii prin el? EI a inteles foarte
bine ca "acei cari au inters pe
multi din pacat la Dumnezeu VOl'
straluci ca stelele in etern." Adeseori se refera dansul la cuvintele
Domnului carezice : "Daca-mi serveste cineva, il-va onora Parintele
meu." Sufletele intoarse din pacat
la Dumnczeu, prin el, VOl' fi "cununa uucuriot" sale "111 ziua cea
de Ilpoi."
Henlkllli runobru al
u 1 1111 lnnunezeu"
IIOIIIUf
:-\ol'vl('11i1
1111111III('II~
1111
1'111111111'11
M'II
till
1III'IdiinellllHl
~ll1ut in
(10
n
Oakman Blvd. si Joy Road. Este
interesant
faptul ca, fratele Igrisan a fost onorat de Dumnezeu
sa predice cea din urma predica
in biserica veche de pe Dequindre.
Dorinta lui a fost sa pre dice cea
dintai predica in biserica TIOua.
Domnul i-a indeplinit dorinta. Dar
tot odata el este si cel dintai membru care a, plecat dintr'aceasa biserica noua la locasul eel ceresco
La ora 11 dimineata, biserica
era plina de popor, Cununi de flori
frumoase,
intr'un numar foarte
mare, impodobeau casa lui Dumnezeu si dovedeau intr'un fapt
concret cat de iubit era "omul trimis dela Dumnezeu" de toti acei
cari au venit sa-i plateasca tributul lor de onoare ~i respect. Florence Motiu canta incetisor
la
pian, pe cand 0 Iiniste profunda
stapanea tot poporul. Corul fetelor, imbracate in negru, subtconducerea lui George Baditoi, si-a
luat locul pe platf'orma.
intra'.'lpoi fratele Lucaciu, pastorul bisericii noastre, urmat fiind de alti
pas tori - Rev. Warren
Cole, J,.
Newby, . Radu Tasca, Lazar Talpesh, Iosif Ardelean, Ilie Trutza,
Pavel . Brinduse,
Luca Sezonov,
Petru 'I'rutza, Dan Pascu, Michael
Farc-fiecare,
la timpul sau, s'a
ridicat aducand tributul lui de 0noare acestui "mare print care a
cazut dintre noi." (Intr'un numar
special .'11 revistei noastre Luminatorul, se va publica mesagiul lor
de condolen ..a). Corul a cantat
doua cantari, "favorul special" al
f'ratelui Igrisan, "Te iubesc Isuse, .
stiuca Esti al meu" si "Oh Doam~e strig c~tra Tine, Priveste a mea
Mizerie," urmata de 0 cantaro in
limba englesa: "Lights of Home."
Ramasitele iubitului nostru f'rate
Igrisan au fost depuse in Oakwood
metery din Royal Oak, 'Mich.,
langa scumpa sa sotie si copila sa,
~
,
Plecarea dansului dintre noi lasa
un loc gnl, nu numai in familie,
in biserica, dar si in Asociatiunea
noastra baptista din America, in
vieata noastra religioasa si sociala
din America. EI a fost "omul trimis dela Dumnezeu" care a lucrat
in mijlocul nostru, a stat intre noi
ca un adevarat simbol al crestinului salvat, al unui stalp in Bi~erica
Iui Isus Christos. El poate zice cu
Sfantul Pavel: "Lupta cea buna
am luptat, amsfarsit
cursul meu,
am pastrat credinta ; de acuma irni
este pastrata cununa wietii, care
imi va da-o Domnul. .. in ziua
aceea ... "
-Ilie
Vidu, sec. bisericii.
Nu prin fapte, Efes. 2:9
Un calator trecand printr'o comunitate de frunte, i-a aratat cineva 0 bisericuta mica dar f'rumoasa care a fost zidita cu mare
jertfa si vreme multa din partea
oamenilor din comunitate. Calatorul si-a aratat uimirea ca interiorul 'bisericii era asa de frumos
aranjat cu lampi electrice asa cum
nu mai vazuse prin acele parti,
"E foarte frumoasa," a spus eel
ce-i arata zidirea, "dar noi n'avem
legatura cu uzina electrica."
Cat de adevarat este aceasta eu
multi asa numiti crestini. Faptele
lor arata f'rumoase, dar pentruca
nu au legatura cu singurul izvor
de unde vine puterea adevarata,
ele sunt nefolositoare
~i fara indreptatire in ochii Lui Dumnezeu,
care nu se uita la infatisarea
din
afara,
. ,
Isus a zis, "Despartiti de Mine,
voi nu puteti face nimic," loan
15 :5. Epistola lui Iacov apasa pe
fapte care sunt rezultatul dovezii
credintei, Iacov 2: 17; dar :fad de
aceasta aplicare de credinta mantuitoare la sufletul manjit de pacat, faptele sunt tot asa de moarte
si. fadi de folos ca si sistemul de
luminat din biserica care era :fad
puterea electrica, Iacov 2 :26.
Christos este Acela care face
legatura cu puterea datatoare de
vieata a lui Dumnezeu. Numai EI
poate sa ne indreptateasca pe noi
si f'aptele noastre cu Dumnezeu
Tatal, Gal. 2 :16.
TELEGRAM ..\
MIAMI, FLORIDA
FAMILIEI IGRISAN,
10911 PINEHUR'ST AVENUE,
DETROIT, MICHIGAN.
ASOCIATIA
BAPTISTA
ROMANA DIN AMERICA
TRIMITE CONDOLENTELE
EI CA EXPRESIE DE ADANCA SIMP ATIE F AMILiEI IGRISAN IN URMA TRECERII
LA CELE ETERNE A SCUMPUL UI EI TATA. REVEREND
IGRI~AN CONTINUA A TRAI IN INIMILE ~I MEMORIA
TUTUROR CELOR CE L-AU CUNOSCUT:
UN SUFLET
NOBIL, UN CRE~TIN
EXEMPLAR,
UN PIONER
IN
VIEATA CRE~TINA DIN AMERICA ~I ORGANIZATORUL
ASOCIATIEI
BISERICILOR
BAPTISTE
ROMJl..NE DIN
AME'RICA.
REV. V. W. JON.'" ,
TI
SECRETAR EXE
Florita.
till
Je
tJj.eJ
tJj.eL
meilor si al tineretului, din loc, au
impodobit serviciul cu mai multe
selectii. Puterea Domnului predominaJntreaga
Adunare.
La urma au fost prezintate lucruri1e facute de soeietatea noastra. S'au adunat 60 de milioane
de lei, s'au cumparat 50 de metri
de panura, 40 de metri s'au trimes
la orfelinatul din Prilipeti.
S'a
mai cumparat, alta panura, si surorile au facut haine pentru copiii
f'ratilor din Moldova cari sunt in
comuna noastra, Desi ne silim a
face ce putem dupa cerintele crestine totusi activitatea noastra atinge numai 0 mica, parte din lipse1e celor apasati de greutatile
razboiului si seceta mare care a
fost in uneie regiuni. Nadajduirn
ca mana Domnului plina de binecuvantari va veni, 1a timp, in ajutorul tuturor celor lipsiti ~i neca-
~tiri din Romania
Dintr'o scrisoare primita nu demult dela fro C. Manolescu, predicator la a 3-a biserica din Bucuresti, dam urmatoarele:
;'In Bucuresti sunt 4 comuniHiti crestine baptiste. F'iecare comounitate i~i are filia1ele sale.
Dar intre aceste 4 comunitati a
interenit de doi ani 0 intelegere
duhovniceasca. Astfel a 1uat fiinta in Bucuresti, Cereul Predicate~'ilor si al Dia:coni1or din eele patru
comunitati sub conducerea fro Constantin Adorian, iar eu sunt secretarul acestui cere. Acest cere are
In f'iecare Marti dupa masa intrunire unde se discuta si se rezolva in comun toate problemele
co intereseaza bunul mers in biserici. Acest cerc este deci Comunitatca duhovniceasca a tuturor bisorlcilot' din Bucuresti si filialele./ jiti.
I,.
1)('IHlinte ...
"
.
v
,(}~ff
-f..-IJv V~
rM(P~v,
.
'l'ulca, Romania .Lt '1
/
Din Akron Ohio
In ziua de 1 Ianuarie 1948, f'raIn ziua de 7 Septemvrie 1947, tietatea din Akron si-a avut intru\~
Societatea femeilor cre~~ine bap- ~irea anuala, Sedi~ta s'a deschis
cu rugaciune d~ cat~a fratele pre'\ \ tiste din Tulca a avut 0 intrunire
sedinte, Petru Vidican, la ora
r
.~~
speciala la care au luat parte frati
~ ~ si surori din 19 co:m~ne.. Locul d~ 10 :30 a. m. Dupa un timp de consfatuire f'rateasca, au urmat ra9->Jnchinaciune era tIC_SIt$1 pe afara
poartele ofiterilor bisericii. Secre~ mai era lume multa.
tarul de finante, fr, Moise Vidi~
Prograrnul s'a inceput _cu ruga~ciune, de son, presedinta, la or~ can, a raportat $1,224.25 venit in
~ . unu dupa masa si a durat pana plieuri. Casierul general, fr. George Sipiniu, a raportat suma de
~ ~seara tarziu. A fos~ cetit Cuvan-.:,.-\S tul lui Dumnezeu din Fapt. 9 :36- $2,817.31 venit. Spesele $2,695.15.
,"'~ 43. Sora Uipan, presedinta socie- Badanta din 1946 care n'a fost
tatii, a vorbit cu mare putere si inclusa: in suma de' mai sus si cu
balanta din anul 1947, fr. easier
cl~ritate din Cuvantul Domnului.
Au mai vorbit, din Cuvantul Dom- a raportat 0 balan ..a de, $756.15.
..
nului, surorile: Coltea, Lerita .~i Dupa primirea rapoartelor ~i alte
desbateri fratesti, a urmat alegesora Covaci dela Oradea ; surorile
misionarite, Bale si Tudoras, si 'rea de ofiteri pe anul curent, uralta flOl"rl dela Oradea. Corul fe- matorii frati fiind alesi:
I
1
"T ,1Imina,torul"
a publicat ce1e aflate de el intr'o
carte. In acea carte el scrie ca
mai mult ca 300 de mile patrate
din regiunea Marii Moarte ofera
un procent mare de nisip care contine petrol. Aceste descoperiri au
fost de atunci in coace cercetate
si de alti geologi renumiti, si ei
vorbese despre iazuri de petrol,
aproape de suprafata, ~i de paturi
mari de potas mineralizat de 0 bogatie uriasa in bani care trebue
patrunsa.
Acum se pare ca nici 0 tara din
lume nu-i asa de bogata in minerale ca micuta tara Palestina,
Cu
adevarat ea este "entia cu bijuterii" a lumii.
Aceasta nu-i simplu 0 specula ..
Acestea sunt fapte adunate din
rapoarte date de unii dintre cei
mai de seams oameni de stiinta
din lume. Aceste fapte n'au fo~t
tinute secret, ci au fost facute de
cunoscut ca informatiune la toate
natiunile.
.'
Ne putem noi oare mira, daca
valul luptei se rostogoleste inspre
Palestina ca centrul conflictului?
Razboiul este 0 intreprindere foarte scumpa, Aceste natiuni razboinice i~i slabesc repede mijloacele in suprima lor sfortare de a
castiga un razboi. Pute'm noi fi
tare gresiti daca vorn spune ca
Palestina cu toate ce ea ofera. cuceritorului, poate fi socotita un
pret de razboiu ? Nu arata aceasta
ca Palestina este ca 0 pruna mare
si zemoasa pe care cele mai multe
din aceste natiuni incearca s'o
- ?
rupa:
Noi credem ca aceasta in ea insasi da destula explicare des pre
puterea magnetics a Palestinei de
acum asupra tuturor natiunilor, si
ca~tig'a pentru ea aeest titlu "Vartejul Natiunilor."
Dar aceasta este numai partea
orneneasca a icoanei. Palestina
are si alte atrageri care, noi eredem ca ele sunt cu mult mai induplecatoae ca cele omenesti. Aceasta tara a fost de multa vreme
centrul religios a1 lumii. Palestina ne-a dat pe Mantuitorul nostru. Isus Christos n'a lucrat niciodata in tot timpul slujirii Sale
dincolo de hotarale
Palestinei.
Toata lucrarea Sa pamanteasca a
fost acolo. EI a .murit acolo; a
inviat acolo; s'a inaltat in slava
de acolo. El a tot spus urrnatorilor Sai cand a fost luat dela ei ca
se va intoarce pe pamant, ca cel
dintai loe pe care-Si va pune piciorul va fi pamantul Palestinei. .
Biblia face Ierusalimul polul pa-
Corul din comuna Talpos, Bihor, Romania, sub couducerea fratelui Mihail Salcau.tfc;-'
mantului, si totdeauna vorbeste de
Miaza-noapte, Miaza-zi, Rasarit si
Apus ca indreptandu-se dela acest
oras, aratand prin aceasta di toata Iumea sta cu fata catre Ierusalim ~i ca toate drumurile prin
toate natiunile due la 1erusalim ca
un mare oras al lumii. Biblia mai
vorbeste despre Palestina ca "Inima Pamantului," care este 0 expresiune fericita din pricina ca
Palestina ocupa 0 pozitie din care
ea poate . U:;;Ol' sa-si svacneasca
sangele ei pana la marginile pamantului.
Biblia da Palestinei 22 de nume
si titluri, unele din ele sunt: "Pamantul Sfant," "Pamantul Fagaduintii," "Pamantul Slavei." Aceste nume si titluri sunt divin alese, si fiecare din ele i~i are insem
natatea sa deosebita. Aceste DUme multe dau Palestinei 0 cinste
deosebita asupl'a. tuturor celorlalte
G Christos restatorniceste
si mannatiuni, si 0 inconjoara cu un cere
tuieste din rana si robi~ p~catului
luminos de slava si-i da 0 atmospe cei care se pocaiesc. Dar pofera crestina de care nicio natiune
cainta trebuie sa fie adevarata.
nu se bucura.
. sincera si credincioasa. Acolo unProorocii vorbesc de multe lude este asa cazul, cei raniti de eel
cruri care VOl' avea loc in Palesrau sa nu se descurajeze ori sa
tina ca centru religios al pamancada in disperarea duhului. Christului. Multe din aceste proorocii
tos iarta, curateste si restatornis'au irnplinit si multe din ele asceste !
teapta implinirea lor. Proorociile
T
II
implinite despre aceasta tara dau
destula garantie ca cele ramase se
VOl' implini la vremea lor.
Aceste arm ate impotrivitoare
si-au tacut planurile lor pentru
cucerirea a ceea ce ei strajuiesc
ca taine. Dumnezeu 9i-a facut t;>i
El planurile Sale pentru mantuirea
ornenirii din puterea pacatului, si
planurile Lui nu sunt taine. Planul Lui a fost desemnat cu bagare
de seama si dat la lume prin proorocii Sai. Tot ceea ce trebue e ca
noi sa deschidem Biblia si sa studiem aceste planuri ca sa vedem
ca Palestina este facuta centrul in
planul-mantuirii lumii. A9a a Iost
in trecut si asa va continua sa fie
si pe viitor. Pana acum acest plan
. divin a fost urrnat pana la litera.
Nu putem noi oare crede ca <31 va
fi urmat tot asa de cu Ingrijire si
pe viitor?
Partc din Societatea FemeiIor Cre~tine Baptiste din com. Ianosda, Bihor, Romania.
o
~ I
(
j
I
I
,
George Ander, pre~ea'inte
Vasile Sechel, vice-presedinte
Moise Vidican, secretar
Nick Florea, sec. de finante
Theodore Puscas, casler gen.
George Sipiniu,
Florence Yova si
Adam Parson, controlori,
!lie Pruncuti si
Traian Craciun, epitropi.
Diaconi:
George Ander
Hie Pruncutz
Pavel Sass
Moses Vidikan
Super. Ia Scoala Dumirricafa
George Andor.
La cantar-i, Vasile Sechel.
User]: George Ander, 'Moise Vidican, Teodor Puscas si Pavel Sass.
La urrna s'a cantat cantarea
"Laudat fie Dumnezeu" 9i s'a inchis cu rugaciune de ciitra fr. pastor Iosif Ardelean.
R ugam pe
Dumnezeu sa ne conduca mai departe in lucrul sau, ca sa putem
trai pentru slava Lui.
Moise Vidikan, sec.
o fapta
bun a
Fratele Petru Vidican, din Akron, Ohio, a colectat pentru Casa
de Rugaciune din Orsova II Jupalnic, Romania, suma de treizeci de
dolari dela urmatorii frati:
John Suian, Cleveland
.. $
Mihai Homorogan, Cleveland
Josif Ardelean, Akron
Pete Vidican, Akron ...
George Feie~, Akron
.....
Anna Magyar, Akron
Nina Romos, Akron
Elena Parson, Akron
. . . . . . ..
Sofie Yova, Akron
.....
Petru Calcu, Cleveland ...
loan Bronz, Cleveland
'.
Marie Popa, Akron
,
Marie' Pecican, Akron
Total
....
5.00
5.00
3.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
$30.00
Banii au fost trimesi la fratele
Ilie Vidu, in Detroit, care Ii va
trimite, intro' suma mai mare, fratiler din Romania.
• Arata p'Utina bunatate catre cineva in fiecare zi.-Sel.
Februarie
1948
Casatorie
In Akron,
Ohio
In ziua de 6 Decemvrie, a avut
loc casatoria fratelui Adam Parson
cu tanara sora Nely Zaha, ambii
membri in biserica din Akron.
Casatoria a fost of'iciata de pastorul Bisericii, f'r. Iosif Ardelean.
Cu aceasta ocaziune au luat parte
un numar mare de popor si multi
au fast si din alte erase si state.
Biserica doresto tinerei perechi
multa binecuvantare
dela Dumnezeu si casnicie fericita.
v. L.
Sechel, sec. bis.
Prlgonirea crestinatatii in deosebi a predicatorilor si batranilor
bisericii in Corea de Nord spun
ref'ugiatii din acea regiune si de
membri americani din comisiunea
unita Pyeang-Yang, ca 60 de conducatori
de seama protestanti,
cam 40 de presbiterieni si 20 de
metodisti
au fost arestati
in
Pyeang- Yang in timp de cateva
luni, Duminica in Corea de Nord
a fost hotar.ita zi de Iucru, si copiii sunt ceruti sa mearga la '~coala in acea zi. Daca se due la scoala
duminicala, ei nu sunt permisi sa
ia parte la scoala primara in zilele
de peste saptamana,
Din luna Iulie de cand s'a impus un ordin ca
copiii :;;itineretul n'au voie sa iasa
pe strada Miercurea si Duminica
seara. Acest ordin a facut imposibil a lua parte la serviciile de
Duminica :;;i Miercuri sear-a.
Patriarhul
Amba Yorissab, al
bisericii Coptice, a trimes 0 nota
imparatului
Haile Selassie, din
Etiopia, invoindu-se sa-i dea mai
mare autoritate in afacerile bisericii coptice in schimbul suportului cererii patriarhului de a desparti Sudanul de Egipt. Patriarhul
coptic locuieste cu resedinta in
Cairo.
'
..
25
\
!II
:I
,I
r.
dintele Poloniei Boteslaw Bierut,
scoala dintrun
oras depe ta.rmul
a fost publicata in ziarul oficios at de vest au strans $600 pentru miGuvernului, care recunoaste pe de- siune simplu dandu-si banii lor pe
plin si legal cele trei secte neca- care ar 1i cumparat chewing gam
tolice care pana acum au fost so- (guma dulce). Aceasta s'a f'acut
cotite ca secte religioase minorila 0 colecta speciala. Noi ne miram
tare in statutele regimelor din trecati bani ar da membrii unor bicut. Ele sunt biserica evanghelica
serici daca i-ar strange in loc sa-i
ref'orrnata, biserica mariaviteana,
dea pe chewing: gam si pe reviste
care s'a rupt dela biserica romano- . comice!
catolica pe la inceutul acestui
veac, si care a fost oprita sa funcBritania se bucura de cinstea di
tioneze afara de orasul Polk ~i al- aduce.mai.multi Evrei la Christos.
te cateva erase, unde si-a avut
Cand s' a prop us ca 2000 de copii
centrele ei, dand drept deplin bi- evrei sa fie dusi din Palestina in
sericii catolice care a fost fermata
Anglia, sionistii au protestat si
de catolici care s'au rupt dela bi- atunci ei au fost trimisi in Franta,
serica catolica pentruca au refuzat
unde este putina nadej de ca ei VOl'
sa prirneasca dogma de infalibilideveni crestini.
tate (fara eroare) a papei in 1870,
si contra propagandei ei de a avea
Se raporteaza ca 0 grupa de
"autoritate
spirituals
internatiopreoti romano-catolici din Venenala.
zuela au rupt legaturile cu biserica
lor. Numarul lor se mareste si
Protestantii din Italia au aratat
dela la ruperea lor s'au mai 'ada~o crestere de 8 % dela sf'arsitul
razboiului incoace. Adventistii de gat 250 de preoti, adeca aproape
a treia parte din preotii acelei
Ziua a Saptea si Penticostalii sustari
si s'au unit cu biserica apostin ca au 0 crestere de 20% cam
tolica
venezuelana,
Conducatorul
23,000 de membri pe cand Metodisti isi Baptistii au 30,000 de este Rev. J. F. C. Mendez, care
fusese episcop de Carcas si a fost
membri.
sfintit de episcopul Durante, un
fost episcop catolic din Brazilia,
Adventistii de Ziua a 9aptea au
care acuma este conducatorul bideschis 0 campanie contra prograsericii
apostolice din Brazilia.
melor dela care predau programe
Aceeas miscare are loc si in Mecu crime si teroare. Ei spun: "Es- xico. Mai multi preoti catolici au
te opinia noastra ca inmultirea
imbratisat religiunea protestanta.
alarrna toare a crimelor mari care
. sunt savarsite de minori se 'atribuiesc deadreptul la asa fel de
Se raporteaza din Tokia ca acum
programs."
sunt inrolati 70,000 de studenti 'in
98 de scoli crestine in Japonia.
Roman Forum raporteaza.: "Su- Cele sase universitati au 4000 de
ma cheltuita de poporul nostru pe studenti : 12 colegiuri pentru bartutun este mai mare ca cea chel- bati, 10,000 de studenti ; 16 coletuita pe paine. Oamenii saraci
giuri pentru fete, 10,000 de stucheltuiesc cateodata banii lor pe dente ; 17 scoli secundare, 15,000;
tutun mai curand ca pe lapte :;;i 42 de licee de fete, 29,000; si 5
paine."
scoli publice cu 2000 de elevi. '
26
"Luminatorul"
~U.l.LU.l.-.I.d..I.':;
\
~
\ '\
Fuga de Lume
D
,
\'\
'I!
\.1
~i
UMNEZEU, care este credincios, nu va ingadui sii fiti ispititi peste puterile voastre : ci impreuna cu ispita, a pregatit si
mijlocul sa iesiti din ea, ca s'o
puteti rabda, 1 Cor. 10 :13.
Cate odata lumea este prea mult
pentru noi. Atunci noi dorim sa
fugim de ea. Aceasta nemultamita
cu lucrurile din jurul nostru, chiar
si cu insasi vieata, este 0 dovada
despre existenta lumii spirituale.
Fiind satui de lucrurile din jurul
nostru, este 0 dovada despre ceva
mai inalt.
Oamenii incearca sa scape de
zgomot, de monotonie, de primejdie si de neajunsurile ordinare ale
vietii pe cai uimitoare. Unele din
sfortarile de a scapa sunt asa de
proaste ca si obiceiul strutului
care-si ingroapa capul in nisip,
cand este urmarit de dusman, erezand ca in felul acesta isi gaseste
scapare, Ei scapa ilUm~i pentru
putina vreme ca apoi sa dea iarasi
fata cu realitatile mai slab pregatite,
Stirile recente au aratat doua
cai de a fugi de lume. Intai avem
pe un sofer credincios dela 0 companie de ornnibusuri carevreme
de sasesprezece ani si-a tinut regula lui monotona de serviciu, dar
intr'o zi el porneste spre sud intr'un bus nou nout de zece mii de
dolari care apartinea companiei de
transport.
EI a manat busul lui
dela Brooklyn pana la Florida cheltuind toti banii, f?i apoi a dat 0
telegrams sa i se trimita bani pentru bus. Cand Cimillo s'a inters
la Brooklyn 0 mare multime de
Februarie
1948
oarnern i-au dat 0 primire calduroasa. . . ei toti intelesesera ca el
se obosise de atata lucru f?i s'au
bucurat de f'elul lui copilaresc de-a
lovi cu piciorul in monotonie. Chiar
si compania l-a iertat ... pentruca
companistii cei bogati sunt si ei
oameni.
Doi frati care locuiau pe 5th
Avenue, New York, au aflat ca
vieata e prea de tot pentru ei si
au ~olectat tot f'elul de vechitu~i
in casa lor de piatra cafenie. 'I'raiau in mizerie f?i se furisau noaptea numai ca sa cumpere cate 'ceva
de-ale traiului. Cel mai tanar dintre fratii Collyer a fost gasit mort
sub llif?te mobile grele care au fost
aranjate ca 0 cursa inlauntrul casei, si care au cazut peste el,: pe
cand cel mai in varsta, care era
orb si neputincios, murise de foame. Ei aveau 0 suma mare de bani
depusa in banca, dar nu aveau nici
un prieten. Lumea devenise prea
mult pentru ei si ei au incercat sa
scape de ea.
' .
E ca f?i cand un "om incearca
sa fuga de un leu si-l intalneste
un urs." Sunt mult~ cai pe care
oamenii incearca sa scape. Nu-i
sticla cu bautura spirtoasa, nici
busul; nu-i casa de piatra, f?i nici
depunerile dela banca. Scaparea
este dincolo de mormant,
Omul este 0 fiinta spirituala
chiar si atunci cand se imbata e1
martu~iseste despre aceasta. Daca
n'ar avea suflet, 'el n'ar cauta 0
cale de scapare, Ci ar tra! si ar
mud ca animalele. Dar pentruca
el are suflet si nu stie ce inseamna, pentruca are dorinti pe care
3
II
I,
II
fl
nu le -lnte1ege, pentruca ei are
"chemari" care sunt mai pe sus
de el, el cauta scaparea comica si
copilareasca si nu gaseste niciodata usa cea stralucitoare deschisa.
!;)i asta e totdeauna vina noastra. Noi am gasit-o in rugaciune
si in inchinaciune, noi am gasit-o
in partasenia crestina, in credinta
care da odihna si in nadejdea
crestina, in Acela' pe care ~ii il
numesc "Domnul i?i Dumnezeul
meu."
E vina noastra. Daca noi am
ararat prin vieata noastra ca noi
am scapat intr'adevar nu prin bus,
ori prin sticla cu rachiu, ori casa
de piatra, de sgomotul si monotonia acestei lumi, ci prin Isus
Christos, sidaca am spune despre
asta si la altii, multi ar scapa
cu noi.
Dar noi suntern ca prizonierii
care g;asind 0 spartura in gardul
de sarma ghimpata, ne furisam ~i
scapam fara saspunem toarasilor
nostri despre calea de sea pare.
Goldie si Paul Bala], fHi fratelui si sorei
Pavel si Maria Balaj din com. 'I'alpos,
judo Bihor, Romania, de curand sositi
in Statele Unite.
(";artf3~~-,urcra
III
-~-
Cdnd citesc in Caitea Siiintii,
In al Domnului Cuoiint,
Giindurile mi s' aoiintii
TOot mai mult spre cerul siiint,
J.:.umea de
.:r-;-~
Ce cuointe nspitiitoate
Cari coniin un dac boqat ,
Promisium
nepietitoate,
Adeoiic nestrdmutat,
••
r
Ah, fume paradis, tare te-ai inoechit !
T ai pierdut niidejdea, te-apropii de sfc1r§it;
Pcpoarele-ti se luptii ca intoxicate;
Te prdbusesti, fume, nu mai ai dceptate.
Ce putete, ce tiitie
M ii r mproaspiitii adeseori,
Ca §i mana din pustie,
~i ca roua cea din zori,
Sub umbra moctii iiir' lumtnii de saare
Te riitiicesti lume, nu mai uii la cale ...
Piimdntu-ti
s' a moiat de lacrimi §i siinge.
Nu mai pori iezista, nu mai pori incinqe.
Zile 'ntteqi §i nopii de-a riindul
De-as ceti si ceciti,
M i i ar in;enina qiindul,
Norii qrei sar risipi.
Numai
Poooat a armelor, de put eti te-a sliibit
Jar striilucitea lor, oedetea ti-a orbit;
Si asa domnit vreau sii te {mpiirteascii,
Siaha, oarbii, ei vreau sa te fol;seascii.
cei ce-s bunt" fa minte
• Vezr
Si meritd a ttiii,
Ale Domnului cuointe
Le stiu ioarte pretui.
lame. ciit esti de plinii de liicomii,
De nedreptiiti , blesteme §i mart dusmiinii?
Ciici [udecara arianului
ai sucit
~i dreptul omulut siirman l-ai ntrntctt .
M ult d pace §i 'ridtiiznealii
Le qiisitrr ptin hatul siiint,
Ciind ctedinia nu-i spoialii,
Ciind triiim cu-a Lui Cuoiint;
Esti pIina de oci ani, parinii far' add pest
De necaz; aoeti disttuse, cum n' ai mai fast;
T'otrtu consideri cii merqi spt:e priibu§ire
Ci strigi alat ma: bani, attne, preqiuite ..
M ulte oaluti si iurtune
Au biit ut in af mea oa-s,
Vezi tu. cii ai scos din inoiitiimdntul
tiiu,
Din casii §i scoalii, pe bunul Dumnezeu?
Unite' n credintii, ele ti-aa Fiicut nurne
"
Dar azi nu mai au aceleasl lucruti bune.
.
Dar Cuotintul lui lmi spune :
Sunt cu tine, nu te last
Nu-i nici 0 lnoiitiiturii
Mai inaltii pe pamiint,
Ca cea din Sitirna Scripturii,
Cartea Domnului Prea Sitint,
Lume.
iti lipseste-o miinii . nu omeneascii.
de sus, sa te sf apaneasca;
Altwm
te prabw?e~ti. ca nu ai lumina.
Ah. reoinii-ti azi, si Damnului te 'richinii.
Conducere
RADU TASCA.
Vinn-ti 111 sine. "nt oarce-te fa Dumnezeu,
Ca EI te 0001 e sciipa de piicatul tau:
Ah, ascultii azi. nu te indiiratnici,
Alrwm.
de sarcina pacalului oei oieri.
• In univers este numai 0 singura
linie care nu se schimba nicicand
-ea
intotdeauna e aceeai?; si aceasta este linia care desparteste
adevarul de minciuna, - Henry
Clay Trumbull.
4
oIzi
"Luminlitorul"
-L.
Februarie 1948
TALPESH.
_J
13
Tony The Magazine Man
(Alwa~s in, Never out)
•
':"\
" c:,;..
Ii '
'f
,1
Prompt Service on New Subscriptions and Renewals.
Over
3,000 Magazines to pick from.
Christmas Cards and Everyday
Cards with or without Scripture
verse. Christmas and Everyday
Wrapping Assortment with ribbons, seals, stickers, tags, etc.
"-Personal
Stationery
Assort•. ments. Leather link belts made
to size.
•
Mail or phone
ANTHONY
orders
to:
NICHOLAS
2091 Lawley Ave.
Phone TO 8-8475
Detroit 12, Michigan
PACHETE CU TRACTATE PENTRU ROMANIA
NU-i
raspandit
Prin
nesti ) se
asa ca Dvvoastra
doriti sa vedetit Cuvantul
lui Dumnezeu
in comuna si Tara de un de ati venit?
TRACTATE CRESTINE (tiparrte in culori si cu accente rornapoa te trimite Vestea cea Buna in Romania.
Pretul tractatelor este:
1000 de tractate
$4
500 de tractate
'.
$2
100 de tractate
....
....
$1
Scrieti sa va trimitem tractate; sau mai bine trimiteti adresele din
,+'al'a si costul zractatelor, si noi vom trimite direct 1n numele Dvvoastra.
I
TRACTATE CRE~TINE
LUCA L. SEZONOV
Chicago. Illinois
2622 N. Ashland Avenue
~
,
Stanley Catana
Asigurari pe viata in Fidelity
Life Association, Fulton, Illinois
Local Lodge 1559
lOAN
I
15~ Victor Avenue
Highland Park, Mich.
'tOwnsend
(lll.pln
,
7-8815
Prlntin!.,)' Co.,
l
SENTEIU,
PROP.
Casa dependabila de
pompe funebre.
8805 Tireman Avenue
,Dearborn, Michigan
Asigurari generale: Case. Automobile, Mobila, Trimiteri
de bani in
toata lumea. Bilete de Vapoare pe
to ate Liniile Principale.
,Telel)hnnc:
v\OI{TUAI{Y
SA~TEILr
I
~
Telefonul:
5880
I
D' serviciu bun, ·p"mpt.
eu preturi
-
?:4~ W~ ••I I.nll1ect.
HOgarth
moderate.
~
nlttraH
i.ti
j
."~.I
{"II. hjt~1I1I
Iii

Documentos relacionados